Justiția anti-UE și cum a reușit Iohannis acolo unde a eșuat Dragnea? „Planul oligarhiei e să fie liniște”

Analiștii politici vorbesc de un larg compromis între grupurile de interese din clasa politică și cele din sistemul judiciar finalizat prin noile legi ale justiției, promulgate marți de către președintele Klaus Iohannis.

Legile justiției, produsul unui compromis nociv

„După ce PSD a îmbrobodit lumea în campania electorală cu un program numai lapte și miere, a declanșat atacul asupra justiției. A început cu OUG 13, pe care am oprit-o cu sute de mii de români care au protestat în stradă. Asaltul a continuat în Parlament, cu modificarea legilor justiției…cele trei legi nu respectă standardele unui stat de drept…am decis să sesizez CCR și să trimit întregul pachet legislativ Comisiei de la Veneția. Fac un apel către judecătorii CCR de a nu se grăbi și de a aștepta opinia organismului european înainte de a se pronunța”, sunt cuvintele președintelui Iohannis în 2 mai, 2018, atunci când purta un război deschis cu PSD-ul condus de Liviu Dragnea, prins în propriile probleme de natură penală, pe tema modificărilor nocive din justiție.

Patru ani mai târziu, același președinte Iohannis a promulgat legile justiției, la doar o zi distanță după ce Curtea Constituțională a respins cu majoritate obiecțiile formulate de cei de la USR și cu doar o zi înainte ca avizul Comisiei de la Veneția cu privire la acest pachet legislativ să fie publicat. Modificările au fost criticate atât de către asociațiile magistraților cât și de către societatea civilă, arătând că multe dintre modificările propuse reprezintă un regres. Mai mult, chiar comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, solicitase în mod direct autorităților române să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de adoptarea acestor legi. De altfel, la finalul lunii septembrie, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea DNA, președintele Iohannis a transmis că „reforma legilor justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările organismelor europene”.

Am asistat practic la același scenariu pus în practică și atunci când actuala coaliție a căutat să rezolve problema Secției Speciale, o altă moștenire a regimului Dragnea pentru care țara noastră era criticată de instituțiile europene. Legea desființării a trecut rapid prin CSM, prin comisiile parlamentare, prin Parlament și în final promulgată de președinte, asta deși nenumărate voci, atât din CSM, din opoziție, dar și asociațiile magistraților au criticat forma propusă în special prin faptul că dosarele de corupție cu magistrați nu reveneau în competența DNA.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Ministrul Predoiu s-a justificat, susținând că acesta a fost „singurul compromis posibil” – ignorând ulterior avizul negativ și criticile venite din partea Comisiei de la Veneția pe această lege. Cinci luni mai târziu, noua secție specială nu a reușit să finalizeze niciun rechizitoriu, începând urmărirea penală față de zece magistrați, după cum a relatat Europa Liberă. La fel ca și în epoca PSD-Dragnea, corupția în rândul magistraților pare să fi dispărut, după ce vechea SIIJ nu a reușit să trimită în instanță decât cinci dosare, fără nicio condamnare.

La fel cum desființarea SIIJ pare să fie rezultatul unui compromis între partidele politice și anumite grupuri de magistrați care au criticat DNA și lupta anti-corupție în ultimii ani – toate dorind ca DNA-ul să nu se mai ocupe de dosarele cu magistrați, și cerințele repetate ale Comisiei Europene de a desființa această structură de parchet, noile legi ale justiției par să fie și ele rezultatul unui compromis similar.

Una din principalele critici aduse acestor legi, pe lângă modul de elaborare lipsit de transparență și adoptarea lor fără avizul Comisiei de la Veneția, vizează modul în care se fac numirile la conducerea instanțelor și faptul că INM a fost eliminat din procedura de promovare a judecătorilor la Curtea Supremă – ceea ce acordă o și mai mare putere majorității din CSM care va putea decide promovarea judecătorilor la instanțele superioare. La fel, în noile legi, Procurorul General, Procurorul-șef al DNA și cel al DIICOT vor putea infirma măsurile tuturor procurorilor din subordine – ceea ce înseamnă că șefii marilor parchete, ce sunt numiți politic, vor putea interveni peste procurorii de caz.

Toate aceste modificări, care în 2018 scoteau magistrații la proteste, organizate inclusiv la Bruxelles, au fost trecute într-un context în care majoritatea vocilor critice din sistemul judiciar, procurorii și judecători din fruntea asociațiilor de magistrați (vezi Inițiativa pentru Justiție a lui Bogdan Pîrlog, sau Forumul Judecătorilor) sau cazul judecătorului Cristi Danileț – au devenit țintele Inspecției Judiciare cu zeci cercetări disciplinare, uneori pentru faptul de fi sesizat CJUE, ajungându-se până la suspendarea din magistratură a lui Danileț pentru filmulețele banale postate pe rețelele de socializare.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Vorbim de un compromis legat de foarte mulți bani

Analiștii politici sunt de părere că justiția înregistrează un regres important, dovadă și modul în care DNA și DIICOT au ajuns să închidă sute de dosare cu prejudicii de peste un miliard de euro în urma deciziei CCR privind prescripția specială după ce, timp de patru ani, Parlamentul nu a modificat un simplu articol din Codul penal. Sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru inovare publică este de părere că pe fundalul apatiei publicului pe acest subiect am asistat la un larg compromis între grupurile de interese din politică și justiție, compromis al cărui principală miză sunt sumele uriașe de bani, fie fonduri europene fie proiecte naționale precum Anghel Saligny.

„Asistăm la un regres puternic în domeniul justiției și cred că sunt două cauze majore care au permis evoluția aceasta negativă pentru România: prima este această oboseală civică, care se manifestă după atâția ani de încordare, tot mai puțini au energie să se uite la acest domeniu și să reacționeze, și nu vorbim de proteste; iar al doilea mare motiv cred că stă în faptul că vorbim de un compromis legat de foarte mulți bani, sunt niște resurse importante care intră în proiectele de investiții din România în momentul de față. Diverse grupuri de interese din politică, din afaceri, din justiție au găsit o metodă de compromis prin care să nu se mai atace și să găsească un minim de a merge mai departe astfel încât să acceseze acești bani.

Și de aici rezultă celelalte probleme, de exemplu faptul că a fost cumpărată presa. În timpul lui Liviu Dragnea, atunci când erau marile proteste, încă mai erau canale de televiziune care criticau deschis puterea și relatau pe larg subiectul justiției, pe când acum avem o tăcere totală pe acest subiect, iar televiziunea rămâne principalul vehicul de informare pentru majoritatea cetățenilor”, a declarat, pentru FANATIK, Ovidiu Voicu.

De altfel, PNL a rupt coaliția cu USR în urma divergențelor ce au existat cu privire la transparența programului de investiții Anghel Saligny, PNDL-ul liberalilor, program finanțat de la bugetul de stat cu circa 65 de miliarde de lei. Normele metodologice ale acestui program, adică aspectele ce țin de modul în care sunt cheltuiți acești bani, sunt stabilite prin ordin de ministru, în speță Cseke Attila, însă faptul că aceste lucruri nu sunt stabilite nici măcar prin Hotărâre de Guvern înseamnă că pentru încălcarea lor nu poate fi reținută infracțiunea de abuz în serviciu, așa cum a stabilit în 2016, CCR.

Analiștii politici sunt de părere că față de perioada 2017-2019, modificările din justiție nu au mai atras o reacție violentă din partea societății și pentru că de această dată nu a mai existat un personaj negativ clar, care atunci era reprezentat de Liviu Dragnea, iar în sistemul judiciar, dincolo de câteva voci critice, nu a mai existat nicio opoziție.

„Acum, prin faptul că nu-l mai avem pe Liviu Dragnea în prim plan, nu mai există un inamic, un personaj negativ ușor de identificat. În schimb se caută tot felul de țapi ispășitori, cum e cazul cu zecile de dosare prescrise unde toată lumea dă vina pe CCR, asta deși problema este la Parlament care a avut 45 de zile să pună în acord o lege cu o decizie a CCR iar la noi au trecut patru ani.

Tot ce s-a schimbat acum în justiție a fost făcut mult mai inteligent, într-un sens malefic. Au cooptat și grupurile de interese din justiție în această înțelegere și nu mai e și pe acolo niciun protest, nu mai sunt magistrații care se iasă în fața tribunalelor ca în 2017, și atunci e mult mai ușor, și totul se face sub această aparență de consens.

Am avut o dezbatere de nu știu câte luni, unde nu doar că nu au fost preluate niciuna din sutele de observații, dar nici măcar nu s-au dezbătut acestea – formal, totul pare să se fi desfășurat corect, am discutat în Parlament, în comisii, nu sunt modificări făcute peste noapte, totul îmbrăcat într-o comunicare de tip festivist, „am rezolvat problemele” – în condițiile în care ei au cumpărat mass media și au oprit vocile critice, cine să mai spună că lucrurile nu sunt în regulă?”, a mai declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu care subliniază că vedem un compromis între mafia din politică și mafia din justiție unde miza este reprezentată de atât de mulți bani încât nimeni nu are interesul să se opună.

De altfel, zilele trecute DIICOT a transmis că prejudiciul calculat în dosarele susceptibile de a fi închise în urma deciziilor CCR privind prescripția depășește un miliard de euro, fiind vorba de 288 de dosare aflate în faza de urmărire penală și alte 317, în faza de cameră preliminară. În urmă cu două săptămâni, DNA transmitea că în aceeași situație se află 557 de dosare, cu un prejudiciu total de 1,2 miliarde de euro.

Politologul Cătălin Avramescu este de părere că România a ajuns într-un context în care opoziția nu mai are o forță reală, vorbim totuși de un partid de 10% USR în fața unei coaliții de 65% între PNL și PSD, și unde societatea pare mai degrabă preocupată de crizele actuale, scumpirile la energie și alimente, războiul din Ucraina, fiind mult mai puțin preocupat de subtilități juridice.

„Poate că vina există într-o oarecare măsură și în rândul opoziției și al societății, dar principalii vinovați rămân făptuitorii: mafiile din politică și justiție. Presa, în cea mai mare parte, este unsă – unele subiecte sunt tabu, iar altele se deschid la comandă. Televiziunile au ajuns să fie arondate la banii partidelor, iar acest lucru se vede imediat. Atunci de ce să ne mirăm că lumea tace? Sigur, este scandalos să vedem cum Iohannis își bate joc de Comisia de la Veneția, că asta face, e un gest de sfidare calculată – dar lumea are acum și alte priorități, și alte probleme, vorbim de un război la graniță sau de scumpiri uriașe.

Vedem acum aplicat deplin programul pe care oligarhia și mafia din toate sistemele îl aplică consecvent încă din anii 90. Ion Iliescu a spus-o foarte clar: să fie liniște. Iohannis și-a făcut un drapel din această liniște, nu a reproșat el de mai multe ori că ce justiția se face la televizor? Se face la televizor da, ca să vedem și noi. Pentru că justiția care nu se vede, nu există. E vorba de încrederea în societate și în instituțiile ei.

Să nu ne imaginăm că salvarea va mai veni de la Bruxelles și de data asta. Între o criză energetică și un război, Europa are probleme mult mai mari decât România acum. Soarta noastră este în mâinile noastre, până la urmă nu avem de ce să ne plângem nu? Nu asta am vrut de la început, să ne luăm soarta în mâini? Să vedem acum ce facem”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București.