Până când conduce țara preşedintele Klaus Iohannis după ce s-au anulat alegerile! Ce se întâmplă cu el după această dată

Klaus Iohannis urmează să-și încheie mandatul pe 21 decembrie şi indiferent cât de repede vor fi stabilite noile date pentru tururile de scrutin ale alegerilor prezidenţiale este clar că noul şef al statului nu va fi ales până la data respectivă. Astfel, marea întrebare este ce se va întâmpla după această dată.

Când se încheie mandatul lui Klaus Iohannis?

Românii trebuiau să își aleagă președintele în data de 8 decembrie 2024, dar bătălia pentru fotoliul de la Cotroceni a fost amânată după decizia de vineri a CCR de a anula primul tur de scrutin. Unele voci vorbesc despre faptul că noile alegeri ar urma să aibă loc în primăvară, astfel că ţara va avea până atunci un preşedinte interimar.

Deși în spațiul public s-a vehiculat faptul că președintele Klaus Iohannis va demisiona din funcție înainte de terminarea mandatului său, adică înainte de data de 21 decembrie, Administrația Prezidențială a făcut o clarificare în acest sens.

„Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, președintele României, Klaus Iohannis, precizează că își va încheia mandatul la termen și nu intenționează să demisioneze din funcția de președinte”, a transmis Administrația Prezidențială.

Digi24.ro

Pedeapsa primită de o femeie care le-a bătut în tavan vecinilor de deasupra ei, din cauza zgomotului. Decizia luată de un Tribunal

Care sunt atribuțiile președintelui în ultimele luni de mandat?

Președintele României are o serie de atribuții ce trebuie îndeplinite. Acesta poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită, conform Articolului 86 al Constituției României.

De asemenea, acesta poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național ce privesc politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice.

În ultimele luni de mandat Klaus Iohannis poate încheia tratate internaționale negociate de Guvern. În cazul unor situații extreme ce țin de domeniul Apărării, poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. De asemenea, poate lua măsuri pentru respingerea unei agresiuni îndreptate asupra țării.

Când vine vorba de măsurile excepţionale, Preşedintele României instituie starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia, conform Articolului 93 al Constituţiei.

Digisport.ro

PSG ”pune pe masă 50 de milioane de euro pentru Radu Drăgușin”! Tottenham s-a decis imediat

În ultimele șase luni de mandat, însă, Președintele României nu poate dizolva Parlamentul. Acest lucru se aplică și în cazul unei stări de mobilizare de război, asediu sau de urgență.

Ce urmează pentru Klaus Iohannis după încheierea mandatului?

Klaus Iohannis a declarat faptul că persoana sa nu este relevantă după încheirea mandatului, iar momentan își dorește doar să ducă la bun sfârșit ceea ce a început.

„Îmi doresc să duc mandatul pe care l-am primit de la români la bun sfârșit. Nu cred că este relevantă persoana mea după încheierea mandatului și nu cred că are vreo valoare publică să discutăm acum despre ce voi face eu sau nu voi face eu după 21 decembrie. Vom vedea atunci”, a declarat Iohannis, potrivit digi24.ro.

Întrebat dacă va prelua o funcție înaltă la nivel european după data de 21 decembrie, Iohannis a spus: „Vom trăi și vom vedea, e un răspuns clasic pentru astfel de situații”, conform sursei citate.

Vorbind despre pensia pe care o poate avea Klaus Iohannis după terminarea mandatului, aceasta ar fi undeva la 8.500 de lei, luând în considerare că a fost în poziția de profesor de fizică la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, dar și primal al orașului, potrivit cancan.ro.

Cum a influențat Klaus Iohannis politica României?

Klaus Iohannis a reușit să câștige alegerile prezidențiale din 2014 cu aproape 6,3 milioane de voturi. Atunci, el era primal al municipiului SIbiu și candidat din partea PNL.

În zece ani, Iohannis a fost foarte apreciat pe plan extern. Acesta a reușit să onoreze angajamentele euro-atlantice ale României și a fost un factor de stabilitate pentru țară.

„Domnia sa a reușit să fie un factor de stabilitate și de predictibilitate. A reușit să onoreze toate angajamentele noastre euro-atlantice și în pofida unei anumite discreții în anumite momente, cred că președintele României și-a onorat misiunea de a fi un reprezentant credibil și respectat al României pe plan extern, mai cu seamă în relațiile euro-atlantice”, a declarat politologul Ioan Stanomir, potrivit adevarul.ro.

Cel mai cunoscut proiect derulat în plan intern a fost „România Educată”. Programul a fost menit să asigure reforme necesare din educație, care a dus la adoptarea Legilor Educației din 2023.

De asemenea, acesta a contribuit la creșterea finanțării educației, scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, reducerea analfabetismului funcțional, însușirea de competențe digitale și creșterea numărului de absolvenți de studii superioare, conform sursei citate.

Totuși, analiștii politici consideră că a existat o lipsă de comunicare cu românii, iar în cei 10 ani Iohannis a fost mai degrabă discret, mai ales pe timpul pandemiei de COVID-19.

„Klaus Iohannis nu a comunicat nici ca primar al Sibiului, fiind un personaj care comunică foarte puțin. A fost, mai ales după pandemie, o carență de comunicare, iar în pandemie a fost o comunicare foarte formală și oficială, care a creat multe probleme. Politica înseamnă și vorbărie, lipsa de comunicare poate fi un handicap, dar el a fost ales de două ori președinte”, arată analistul politic Cristian Pîrvulescu, potrivit sursei.

Ce impact are schimbarea președintelui asupra țării?

În funcție de alegerea românilor din data de 8 decembrie, România poate merge în două direcții. Bătălia se dă într-un candidat independent pro-rus, Călin Georgescu și candidata din partea USR, Elena Lasconi, care se declară pro-democrație, pro-UE și pro-NATO.

SUA a transmis deja un avertisment cu privire la alegerile din România, în eventualitatea în care câștigătorul va fi pro-rus. Administrația de la Washington a reacționat la scurt timp după ce Georgescu a făcut o serie de declarații controversate.

În acest sens, este vorba despre un interviu acordat de Călin Georgescu pentru Reuters, în care acesta susține că, în cazul în care ajunge la Cotroceni, România nu își va respecta angajamentele NATO. În contextul actual, SUA a avertizat că România ar putea suferi pierderi masive.

Potrivit oficialilor americani, orice astfel de schimbare ar avea „un impact negativ serios asupra cooperării SUA cu România în domeniul securității, în timp ce o decizie de restricționare a investițiilor străine ar descuraja companiile americane să continue să investească în România”.

În același timp, declarațiile Elenei Lasconi sunt în favoarea unui viitor democratic al țării, în favoare unui viitor pro-UE și pro-NATO. De asemenea, această perspectivă este un în concordanță cu percepțiile partenerilor Uniunii Europene.