Klaus Iohannis, prima reacţie în scandalul Bâstroe: “Nu e momentul potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte”

Klaus Iohannis a făcut miercuri referiri la dragarea Canalului Bâstroe, care a suscitat numeroase polemici şi luări de poziţie din partea politicienilor români. Preşedintele României spune că partea română a fost notificată de ucraineni despre aceste lucrări pe canal încă din toamna anului trecut.

Ucrainenii au în plan adâncirea canalului la 8,3 metri

Klaus Iohannis le cere politicienilor români să-şi tempereze discurile pe tema Canalului Bâstroe şi să lase experţii să se pronunţe în legătură cu natura lucrărilor pe care ucrainenii le efectuează în zonă. Mai mult, el subliniază că nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment.

“Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, dar nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ucrainenii nu au nevoie să fie certaţi acum, au nevoie de susţinere. Nu vreau să fie înţeles greşit, nu vreau să se tolereze lucrări care pun în pericol biodiversitatea Deltei Dunării, dar să nu ne ambalam fără să ştim ce vorbim. Că se fac lucrări pe Canalul Bâstroe ştie şi ministerul Transporturilor, cam din luna octombrie”, a declarat Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută la Varşovia.

Ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, declarase şi el, în cursul zilei de miercuri, că partea ucraineană a notificat România încă din luna august a anului trecut despre dragarea Canalului Bâstroe. “Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

“Nu vedem nicio problemă – nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională”, a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri.

El a explicat că Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei. “Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii canalului. Acum există o astfel de necesitate”, a mai spus Voskov, care a justificat că aglomeraţia ridicată de la porturile dunărene şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive care au dus la luarea acestei decizii.

Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exporte lunar încă 500.000 tone. Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 – 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor.

“Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului”, a mai spus Iuri Vaskov, care a recunoscut că în momentul în care autorităţile de la Bucureşti vor fi de acord vor începe lucrările de adâncire a canalului.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Săptămâna trecută, mai mulţi politicieni din România dar şi Ministerul Afacerilor Externe s-au arătat îngrijoraţi în legătură cu orice lucrări efectuate pe canalul navigabil prin zona comună a Deltei Dunării, care ar putea ameninţa viaţa sălbatică din patrimoniul mondial UNESCO şi ar încălca tratatele internaţionale de protecţie a mediului.