Ultimele alegeri prezidențiale au propus un tur de forță inedit al președintelui în exercițiu. A fost o premieră pentru România, învingătorul fiind aproape cunoscut înaintea scrutinului. Viorica Dăncilă nu a reușit să convingă și candidatul Partidului Social Democrat aproape că nu a existat în confruntarea directă.
Dăncilă a forțat o discuție față în față la televiziuni, însă șeful statului a refuzat-o și a stat liniștit la adăpostul sondajelor de opinie. Sondaje care arătau că PSD-ul se scufundă, în timp ce Iohannis își consolidează poziția și se transformă într-o veritabilă piesă de dreapta pe o tablă imaginară a politicii.
Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă, dar și debutul pandemiei de coronavirus au avut darul de a mai calma spiritele, în condițiile în care liberalii începeau și ei să-și arate limitele. Klaus Iohannis a tunat și a fulgerat la adresa social democraților, însă nu a mai durat mult până când lumea a început să strâmbe din nas.
Românii și-au pierdut repede din încredere în noul Executiv și contrele liberalilor au contribuit din plin. Măsurile de restricții luate haotic, amenzile aplicate uneori după chef și nu pentru toată lumea au avut și ele darul de a mai reduce din încredere.
Nu în ultimul rând promisiunile făcute înainte de intrarea la guvernare s-au întors ca un bumerang împotriva Partidului Național Liberal. Klaus Iohannis a devenit încasator de serviciu și a fost găsit direct responsabil de opinia publică pentru eșecul unor reforme.
Alegerile în două tururi, eliminarea pensiilor speciale, dar și scandalul politic din sânul liberalilor și coaliția cu PSD, au ajuns în cârca președintelui. Doar că, șeful statului nu a mai părut deloc interesat de ele.
Drept pentru care, în ultimul sondaj de opinie a reieșit că românii au încredere mai mare în premierul Nicolae Ciucă decât în preşedintele Klaus Iohannis atunci când sunt întrebaţi despre gestionarea unei crize generate de o eventuală invazie a Rusiei.
Doar o treime dintre cei chestionaţi, 33%, au încredere că preşedintele Klaus Iohannis ar gestiona corect situaţia de criză dacă Rusia invadează Ucraina, în timp ce 46% consideră contrariul.
În luna octombrie a anului trecut, președintele Klaus Iohannis a ajuns la un minim istoric al încrederii în rândul românilor. Potrivit analizei, doar 5,6% din români aveau atunci încredere „foarte multă” în Klaus Iohannis, în timp ce 17% aveau „multă”, 31,8% „puțină”, iar 45,3 „foarte puțină”.
Câteva săptămâni mai târziu, situația rămânea la fel și finalul anului trecut l-a prins pe Iohannis în corzi din punct de vedere al capitalului de imagine. Culmea, la jumătatea lui 2021, șeful statului era creditat cu 28% încredere, iar în iulie cu 33%.
A urmat însă plecarea USR de la guvernare și coaliția cu Partidul Social Democrat. Ceea ce a adus o cădere bruscă de 20 de procente în doar câteva luni de zile.
Au existat și momente mai bune pentru președintele Klaus Iohannis. Nemulțumit de rezultatul alegerilor legislative din 2016, șeful statului nu a ezitat să se implice și să strângă în jurul său spectrul politic de dreapta.
Celebra OUG 13, prin care, în timpul perioadei Liviu Dragnea, guvernul Grindeanu a vrut să modifice Codurile penale, a scos lumea în stradă și președintele României se afla pe un val de încredere.
Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu și introducerea grațierii n-au fost pe placul oamenilor care au sancționat în termeni duri solicitările social democraților. Ordonanțele de atunci au fost blocate și au avut darul de scoate zeci de mii de români în stradă.
Conștient de cartea lui, președintele Iohannis a susținut protestele, unele care au făcut înconjurul lumii și a câștigat capital de imagine uriaș. Un capital pe care a mizat până la alegerile prezidențiale din 2019 și din care a început să risipească apoi.
Prima zi a lunii noiembrie a anului trecut a venit cu un anunț important făcut de liderul AUR. George Simion a precizat că formațiunea pe care o conduce va declanșa procedura de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis.
Copreşedintele AUR a arătat că pentru demararea suspendării preşedintelui este nevoie de 156 de semnături ale parlamentarilor, adică a unei treimi din numărul total al aleşilor.
După care, suspendarea va fi supusă votului, acolo unde este nevoie de 234 de voturi, pentru a fi aprobată de Legislativ. Nu o dată cei de la AUR au transmis că teama de suspendare a președintelui a și fost motivul pentru care PSD a ajuns la guvernare.
„Noi strângem cât putem de multe, le centralizăm, apoi facem procedura mai departe pentru demiterea lui Iohannis. Avem nevoie de cât mai multe semnături ca să poată să fie demis, dacă nu le facem nu poate fi făcută procedura.
Nu mai trebuie să treacă de Camera Deputaților și de Senat, pe baza semnăturilor se trece direct la demitere, dar avem nevoie de foarte multe semnături. De asta se strâng semnăturile ca să cadă Iohannis. Și pe urmă să se facă referendum pentru noi alegeri”, a zis reprezentanta AUR în județul Maramureș pentru FANATIK.
Aflat la un minim istoric în încrederea românilor, Klaus Iohannis are încă trecere. După aproape trei luni de campanie, George Simion a anunţat că partidul a reuşit să adune abia 730.000 de semnături pentru suspendarea preşedintelui .
Liderul formațiunii speră ca, până în luna martie, să se ajungă la trei milioane de semnături. Nu toți oamenii au înțeles ce aveau de făcut. „Per total, în țară e nevoie de cinci milioane opt sute de mii de semnături. Dacă votează 189 de parlamentari e demis, vor fi alegeri anticipate.
Din ce știu eu nu se mai face referendum că deja sunt voturile necesare și dacă strângem semnăturile sunt exact câte voturi a avut Iohannis. De aceea trebuie să strângem atât ca să-l dăm jos.
Domne, nu știu exact ce se întâmplă dacă strângem mai puține. Dar eu zic că o să strângem că lumea e supărată”, a zis și reprezentantul AUR din Bistrița Năsăud pentru FANATIK.