KLAUS IOHANNIS: Trebuie să renunţăm la POPULISM. Campaniile electorale nu sînt concursuri de dat GĂLEŢI

Klaus Iohannis a prezentat, în plenul reunit al Parlamentului, primul său mesaj în calitate de şef al statului. Înainte să se adreseze senatorilor şi deputaţilor, Iohannis a scris pe Facebook că îşi doreşte “un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică”.

Klaus Iohannis a decis, după două runde de consultări cu partidele la Cotroceni, să adreseze şi primul mesaj în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului.

Preşedintele a vorbit aproximativ o jumătate de oră în faţa deputaţilor şi senatorilor, cătora le-a transmis că îşi asumă “o relaţie de colaborare instituţională corectă şi de parteneriat cu Parlamentul”.

“Momentul de astăzi nu va rămâne singular în mandatul meu. Îmi propun să vin în faţa dumneavoastră la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. Mesajul de azi vine după o serie de consultări cu partidele politice, cu preşedinţii celor două Camere şi cu reprezentanţi ai societăţii civile. Îmi doresc un Parlament puternic. Un Parlament lipsit de credibilitate îndepărtează cetăţenii de politică şi lasă loc resemnării, îndoielii sau cinismului”, a spus Iohannis.

Preşedintele a constatat că există deschidere faţă de reformarea instituţiilor politice, dar a arătat că “pentru o tranformare profundă de sistem va trebui să renunţăm la populism şi electoralism”.

“În acest fel nu se poate construi un stat. Trebuie să avem tăria să recunoaştem că din cauza populismului şi electoralismului suntem astăzi aici”, a adăugat Iohannis.

Şeful statului a vorbit şi de modificarea legislaţiei electorale:

“Să reflectăm cu sinceritate asupra consecinţelor votului pe listă sau a votului uninominal. Dacă gândim sistemul electoral pornind de la asemenea deziderate vom putea oferi mai repede şi mai temeinic răspunsuri. Chiar şi reducerea numărului de parlamentari trebuie scoasă din sfera populismului.Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleţi. Am convenit un calendar care presupune ca până la sfârşitul acestei sesiuni să avem un nou pachet de legi privind alegerile şi legea partidelor. Mă aştept ca acest calendar să fie respectat”.

Iohannis a mai precizat că va prezenta Parlamentului strategia naţională de apărare, având disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui dialog a dus la blocaj: ” O asemenea temă este legea securităţii cibernetice”.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

“Aşteptările mari pot duce la rezultate mari. Atunci când oamenii ne privesc cu atenţie şi cu speranţă avem toate motivele să fim mai mobilizaţi şi mai responsabili”, a conchis Iohannis.

“Am dorit ca la începutul acestei noi sesiuni parlamentare să mă adresez dumneavoastră, celor care, în urma votului cetăţenilor, sunteţi parte a organismului reprezentativ suprem, Parlamentul.Vă rog să priviţi prezenţa mea în faţa Camerelor reunite ca pe un semn de deschidere şi respect faţă de puterea legiuitoare. Ca Preşedinte al României îmi asum astfel o relaţie de colaborare instituţională corectă şi de parteneriat cu Parlamentul. Un asemenea parteneriat răspunde spiritului Constituţiei şi aşteptărilor cetăţenilor. Dar în acelaşi timp are şi însemnate raţiuni practice. Puterile statului, deşi separate, sunt de fapt chemate să lucreze împreună în serviciul cetăţenilor. Progresul unei naţiuni nu se poate naşte din conflict permanent între cei chemaţi să o reprezinte, ci din efortul lor comun.

Momentul de astăzi nu va rămâne unul singular în decursul mandatului meu. În spiritul acestui parteneriat, îmi propun să vin în faţa dumneavoastră la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre priorităţi, despre temele care îi preocupă pe români şi despre soluţiile posibile. Nu întâmplător, mesajul transmis astăzi de la tribuna Parlamentului vine după o serie de consultări cu partidele politice, cu Preşedinţii celor două Camere şi cu reprezentanţi ai societăţii civile. Acesta este modul în care înţeleg să dau conţinut rolului de mediator şi integrator al Preşedintelui.

O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică. Pentru că un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetăţenii de politică şi să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului. Parteneriatul Preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei. Dar este important ca şi acţiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în acelaşi sens. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiţiei, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuţiile de control şi transparent în conduită va fi, cu siguranţă, privit altfel de cetăţeni.

Doamnelor şi domnilor,

Am constatat cu bucurie că există deschidere faţă de reformarea instituţiilor politice, pe care o reclamă intrarea într-o nouă etapă a consolidării democratice şi pe care cetăţenii României o doresc. Dar pentru o transformare profundă de sistem va trebui să renunţăm la câteva practici. În primul rând să renunţăm la populism şi la electoralism. Ce înţeleg prin populism? Să propui măsuri care afectează arhitectura statului şi instituţiilor fără argumente, doar pentru a atrage voturi. Ce înţeleg prin electoralism? Să gândeşti măsuri şi sisteme de vot de natură să maximizeze câştigul electoral al unui partid sau altuia într-un moment dat.

În acest fel nu se poate construi un stat. Trebuie să avem tăria să recunoaştem că din cauza populismului şi electoralismului suntem astăzi aici. Nu în sens de vină, ci de responsabilizare, acum când avem şansa de a îndrepta lucrurile.

În unele cazuri, deşi se ştia că nu sunt eficiente, au fost create reguli care răspundeau unor interese electorale de conjunctură. În alte situaţii, temerile publicului au fost deliberat alimentate, pentru a distruge, iar conflictul politic a umbrit orice dezbatere aşezată. Totul a fost subsumat unui război politic, lipsit de sens pe termen lung, dar consumator de energii şi distrugător de speranţe. Ca Preşedinte al României, pot să afirm în acest context că nu voi uza niciodată de instrumentul referendumului pe teme populiste, doar pentru a aduna voturi.

În ceea ce priveşte proiectele care îmbracă reforma instituţiilor publice vreau să vă supun atenţiei câteva chestiuni. Noi, întreaga clasă politică trebuie să reflectăm la rece dacă alegerea dintr-un singur tur de scrutin a preşedinţilor de Consilii Judeţene sau a primarilor a fost o decizie oportună sau nu, dacă a adus administraţia mai aproape de cetăţean sau nu, dacă a făcut-o mai responsabilă, mai reprezentativă, mai transparentă sau nu. Să reflectăm cu sinceritate asupra consecinţelor votului pe listă sau votului uninominal, cum facem ca cetăţenii să fie mai bine reprezentaţi, cum creştem calitatea actului politic. Dacă gândim sistemul electoral pornind de la asemenea deziderate vom putea oferi mai repede şi mai temeinic răspunsuri.

Chiar şi tema reducerii numărului de parlamentari trebuie scoasă din sfera populismului. Suntem cu toţii de acord că actualul sistem a generat un for legislativ supradimensionat. Şi ne dorim un parlament mai mic. Dar nu pentru că democraţia este prea costisitoare, nu pentru că un întreg corp legiuitor trebuie sancţionat sau blamat. Nu. Ci pentru că dorim un Parlament mai eficient şi mai reprezentativ. Soliditatea democraţiei depinde de Parlament, de capacitatea lui de a-şi recâştiga rolul şi încrederea publicului.

Sunteţi chemaţi să daţi un răspuns adecvat şi românilor din diaspora. Şi în acest caz am constatat că există voinţă politică din toate părţile. A gândi votul românilor din diaspora în termenii avantajului sau dezavantajului electoral, de tipul cine câte voturi poate lua, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut, este o capcană pe care cred că avem înţelepciunea să o evităm. Nu este rolul Preşedintelui să spună care dintre soluţiile tehnice este mai bună. Pentru asta există specialişti, iar pentru decizie există vot. Dar, ca garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi ca mediator între stat şi societate, este datoria mea să mă asigur că dreptul fundamental la vot al tuturor românilor este respectat, indiferent unde trăiesc ei.

O altă practică la care va trebui să renunţăm, dacă vrem cu adevărat să mişcăm lucrurile în România, este cea a schimbărilor de faţadă, care acoperă conservarea stării de fapt. S-au mai făcut în România cosmetizări de instituţii sau mecanisme, pentru ochii publicului, dar care nu au condus la transformări reale. Dacă avem tăria să recunoaştem şi acest lucru, vom face încă un pas înainte. Aparenţa schimbării care ascunde rezistenţa la schimbare nu este o soluţie. Mai devreme sau mai târziu cei care o practică decontează politic la vot, pentru că oamenii văd şi înţeleg aceste lucruri. Să nu subestimăm niciodată maturitatea alegătorilor!

Modificarea legislaţiei privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creştere a transparenţei, integrităţii şi participării. Dar şi la dispariţia unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral. Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleţi şi nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror provenienţă toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveţi deja propuneri care să facă legislaţia mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanţare şi mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării.

În urma consultărilor cu partidele politice am convenit un calendar, care presupune ca până la sfârşitul acestei sesiuni să avem un nou pachet de legi – privind alegerile locale şi parlamentare, votul românilor din diaspora, finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, legea partidelor. Mă aştept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituţiilor politice a fost demarată şi există cadrul pentru ea. Şi că atunci când dezbatem şi suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o aşteptare, de a avea un prim rezultat concret şi de a începe să recâştige în mod autentic încrederea oamenilor.

Schimbarea de legislaţie nu va fi suficientă singură, ci doar însoţită de o schimbare de conduită, mentalitate şi atitudine. Un rol aparte vă revine dumneavoastră, celor din partidele politice, în a gândi modalităţi de selecţie care să pună în valoare performanţa, profesionalismul, prestigiul şi integritatea. Publicul se uită şi evaluează oamenii pe care îi susţineţi şi promovaţi în funcţii de demnitate publică, de la nivel local până la nivel central.

Doamnelor şi domnilor,

Unul dintre punctele importante, unde am constatat că există acord, se referă la răspunsul Parlamentului la solicitările justiţiei. Discuţiile purtate cu actorii politici îmi dau convingerea că se poate ajunge rapid la o soluţie legislativă pentru accelerarea şi simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţiei parlamentarilor şi pentru cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniştri şi foşti miniştri membri ai Parlamentului. Dincolo de aspectul practic, al celerităţii şi transparenţei, va fi un semnal de angajament public şi voinţă politică, în raport cu independenţa justiţiei şi sprijinirea ei în lupta anticorupţie.

Doresc, de asemenea, să salut preocuparea de a face schimbări în Regulamentele de funcţionare ale celor două Camere, inclusiv faptul că reprezentanţii Executivului se angajează să vină în faţa Parlamentului.
Este un prim pas pentru ca funcţia de control parlamentar să recapete conţinutul adecvat şi aşteptat. Nu un control formal sau aparent, rămas pe hârtie şi neexercitat în practică. Ci unul autentic şi eficient asupra Guvernului, dar şi asupra celorlalte autorităţi aflate sub control parlamentar. Golirea de fond a acestei funcţiei afectează autoritatea şi prestigiul Parlamentului şi reprezintă o pierdere în consolidarea democratică. În acelaşi timp, funcţia de legiferare a Parlamentului are nevoie să recapete şi ea conţinut. Echilibrul puterilor în stat presupune ca atributul de legiferare al Executivului să fie unul excepţional, nicidecum curent. Nu este în spiritul democraţiei şi statului de drept nici ca guvernul să asume funcţia legislativă, nici ca prin ordonanţe de urgenţă să facem frecvent excepţii de la lege Istoria recentă ne arată că toate partidele, atunci când se află în opoziţie, critică folosirea ordonanţelor de urgenţă, dar când ajung la putere recurg la ele în măsură egală sau chiar mai mare. Despre asemenea lucruri trebuie să spunem adevărul. Şi să le punem punct.

Ridic această problemă în contextul în care pe agenda consultărilor mele cu partidele politice s-a aflat şi nefericita Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2014. O decizie luată la nivel de Guvern, într-un context la care nu doresc să mă mai refer, s-a întors acum ca un bumerang asupra Parlamentului şi a creat o situaţie juridică aproape imposibil de rezolvat. Aceasta este una din consecinţe. O alta este instabilitatea şi lipsa de predictibilitate în legislaţie, care se răsfrânge mai departe în instabilitatea şi lipsa de predictibilitate a mediului politic, social şi economic. Utilizarea frecventă a ordonanţelor ajunge să aibă, de fapt, efecte directe asupra oamenilor. Cine să investească în România şi să creeze locuri de muncă dacă legislaţia se schimbă mereu? Cine să dezvolte planuri pe termen lung dacă există riscul ca regulile să fie altele de la un an la altul sau chiar de la o lună la alta? Cine să aibă încredere dacă din când în când legea este pusă între paranteze prin ordonanţe? Vă rog să reflectaţi la aceste lucruri fără a le ataşa o conotaţie politică, ci din perspectiva performanţei instituţiilor de care depinde, în ultimă instanţă, viaţa de zi cu zi a cetăţenilor noştri.

Doamnelor şi domnilor,

Respectul faţă de instituţia Parlamentului se exprimă şi în îndeplinirea obligaţiilor care îmi revin în calitate de Preşedinte. În decursul acestei sesiuni voi prezenta Parlamentului Strategia Naţională de Apărare, în conformitate cu Legea fundamentală. De asemenea, există din partea mea disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui dialog a condus la blocaj. O asemenea temă este legea securităţii cibernetice. Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate, crescândă şi justificată de noile realităţi internaţionale, şi apărarea drepturilor şi libertăţilor inalienabile ale individului, pe care se fundamentează o societate democratică.

Doamnelor şi domnilor,

Am spus şi doresc să exprim din nou convingerea mea că aşteptările mari pot duce la rezultate mari. Atunci când oamenii ne privesc cu atenţie şi cu speranţă avem toate motivele să fim mai mobilizaţi şi mai responsabili. Parteneriatul despre care am vorbit nu înseamnă că vom fi toţi de acord cu toate. Pentru asta există mecanisme democratice, majorităţi şi voturi. Este firesc ca fiecare partid să aibă o anumită viziune şi temele pe care i le impune orientarea şi electoratul propriu. Dar vorbesc despre un parteneriat bazat pe dialog şi respect, la care contribuie fiecare, cu abordarea proprie, pentru a lăsa în urmă ceva mai bun. Vă mulţumesc!

“Astăzi mă voi adresa Camerelor reunite pentru a marca începutul primei sesiuni parlamentare din acest an. Parteneriatul Preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei. Îmi doresc un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică. Un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetăţenii de politică şi să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului”, a scris luni, pe Facebook, şeful statului, înainte de amerge în Parlament.

Mesajul de luni este primul adresat Parlamentului de preşedintele Klaus Iohannis de la preluarea mandatului prezidenţial, la 21 decembrie 2014.

Citeste mai mult pe RTV.NET