După ce Vladimir Putin va pleca de la conducerea Rusiei, Kremlinul va trebui să treacă printr-o serioasă schimbare, mai exact preluarea noii puteri. Mai mulți experți, atât ruși cât și occidentali, au realizat o listă cu cei mai de preferat succesori al liderului rus.
În vârstă de 72 de ani și peste 25 de ani la conducerea Federației Ruse, apare tot mai des întrebarea cine îi va urma lui Vladimir Putin în fruntea Kremlinului. Un sondaj realizat în iulie 2024 de Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), nu mai puțin de 40% dintre cei 40 de experți au indicat faptul că Putin va rămâne la conducere până la moarte.
Potrivit publicației Kyiv Independent, Putin „ia în considerare constant potențiali succesori și a confirmat că are o listă de candidați”, însă nu a dezvăluit, până acum, niciun nume. Potrivit Constituției din Rusia, primul ministru va deveni președinte interimar în cazul în care Putin moare sau renunță la funcție. În cazul de față, Mihail Mișustin ar putea deveni, din punct de vedere legal, președintele Rusiei.
Nu doar Constituția îl indică pe Mișustin cel mai probabil succes al lui Putin, ci și zecile de experți. Mișustin, de profesie economist, a fost rezervat de-a lungul timpului cu privire la războiul din Ucraina, concentrându-se mai mult asupra sancțiunilor impuse Rusiei după începerea conflictului.
Pe lângă primul ministru rus, pe lista experților se mai află și Serghei Sobianin, primarul Moscovei, Aleksei Diumin, Dmitri Medvedev, fost șef de stat, Andrei Belousov, Dmitri Patrușev, Nikolai Patrușev, Serghei Kirienko, Denis Manturov și Maksim Oreșkin, toți politicieni de rang înalt, apropiați lui Putin.
În ceea ce privește condițiile în care Vladimir Putin ar putea să nu mai fie președintele Rusiei, variantele sunt multiple, însă nu toate stau în picioare. Experții indică în majoritate moartea liderului (40%), apoi o lovitură de stat (23%), o înfrângere militară (9%), mai ales că nici după patru ani de război cu Ucraina nu au fost atinse obiectivele strategice propuse, o reformă a sistemului de guvernare (8%) sau chiar o revoluție (5%). În cea mai mică măsură experții consideră că Putin va renunța de bunăvoie la funcția sa (3%).
Institutul pentru Studiul Războiului notează că, în pofida a „aproximativ 900.000 de ruși uciși și răniți”, războiul declanșat în Ucraina „nu a reușit să atingă aproape niciunul dintre obiectivele sale militare declarate”. Lipsa unui progres militar major și izolarea internațională ar putea crește presiunea internă asupra lui Putin. Asta în timp ce liderul de la Kremlin speră și o un parteneriat cu Coreea de Nord, creând „o căsătorie de conveniență” sau „a disperării” numai pentru a contracara posibilitatea ca Donald Trump să nu mai accepte negocieri.