La 100 de zile de la anularea alegerilor, MAE nu l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București. Explicațiile ministrului Emil Hurezeanu

În isteria anulării alegerilor din decembrie 2024, MAE a reacționat cu o seară înainte de decizia CCR și a condamnat ”interferențele și manipulările străine fără precedent”. Cum a răspuns ministrul de externe Emil Hurezeanu, când a fost întrebat de ce nu l-a chemat nici până azi la discuții pe ambasadorul rus la București.

Moldova l-a convocat de urgență pe ambasadorul Rusiei, după scandalul susținerii unui candidat pro-rus

La trei luni și jumătate de la momentul în care România a anulat turul întâi al alegerilor prezidențiale, într-un act fără precedent, comunicările autorităților despre un presupus amestec al Rusiei în influențarea scrutinului devin tot mai anemice.

Republica Moldova, de exemplu, a operat zeci de arestări, iar ambasadorul Rusiei la Chișinău a fost convocat de urgență, după ce au început să apară dovezi că mai mulți vectori ai Rusiei au influențat comportamentul alegătorilor în favoarea candidatului pro-rus la alegerile prezidențiale.

Și la București a fost invocat amestecul Kremlinului, însă la nivel diplomatic, România a rămas în inerție. La mai bine de 100 de zile de la anularea alegerilor, ambasadorul rus la București nu a fost convocat la MAE, conform normelor și cutumelor diplomatice. În 2024, Luminița Odobescu, predecesorul lui Hurezeanu, l-a convocat de două ori în mai puțin de o lună pe fostul ambasador rus, Valeri Kuzmin, în mai puțin de o lună. Prima dată a fost chemat în legătură cu decesul subit al politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi, iar a doua oară pentru declarații controversate referitoare la ”mercenari români prezenți în Ucraina” și despre tezaurul României.

Digi24.ro

Cauza probabilă a morții papei Francisc. Un anunț oficial va fi făcut curând de Vatican

Convocarea unui ambasador străin la Ministerul Afacerilor Externe este reprezintă un act diplomatic prin care autoritățile unui stat solicită oficial prezența unui oficial al altui stat pentru a discuta anumite aspecte legate de relațiile bilaterale. Convocarea unui ambasador nu este, în sine, un act juridic, ci mai degrabă un act diplomatic, parte a relațiilor internaționale dintre state. Lipsa de reacție a României în această problemă ar putea fi determinată de faptul că țara noastră încearcă să-și păstreze o poziție echilibrată și să nu atace ”frontal” situația.

Trimisul Moscovei la București, amuzat de agitația autorităților: ”N-au cum să ceară explicații”

În februarie 2025, noul ambasador rus, Vladimir Lipaev, a confirmat că nu a existat nicio comunicare din partea României în legătură cu tema anulării alegerilor.

Digisport.ro

”Crezi în Dumnezeu?”. David Popovici i-a răspuns în trei cuvinte unui copil, iar Gigi Becali a reacționat

”Nu, n-a existat nicio comunicare și una dintre explicații constă în faptul că n-a existat nicio implicare. Bănuiesc că autoritățile române înțeleg asta foarte bine. (…)

Pentru a solicita informații, trebuie să vină cu niște demonstrații, cu fapte concrete. Probabil că nu există aceste fapte, așa că n-au cum să ceară explicații”, a declarat ambasadorul rus în cadrul unui interviu pentru presa din România.

La 100 de zile de la anularea alegerilor, Emil Hurezeanu spune că așteaptă rezultatul investigațiilor

Tot în februarie, deputatul AUR Robert Alecu i-a adresat o interpelare parlamentară ministrului Hurezeanu, în care l-a întrebat concret dacă l-a convocat pe ambasadorul rus și, dacă nu, care este explicația. O lună mai târziu, Hurezeanu a răspuns cu un text mai degrabă general, în care a precizat că ”MAE monitorizează îndeaproape evoluțiile privind implicarea unor actori statului și non-statali în influențarea agendei politice interne”.

Ministrul spune că astfel de interferențe vizează inclusiv alimentarea unor curente de opinie eurosceptice, dar că așteaptă ”informații de la instituțiile cu atribuții în domeniu” înainte de a adopta orice fel de măsură.

”În baza concluziilor menționate au fost demarate investigații tematice de către instituțiile cu atribuții, al căror rezultat va fi adus la cunoștință la momentul oportun factorilor decizionali din țara noastră, inclusiv Ministerului Afacerilor Externe, pentru a fi adoptate măsurile care se impun cu conformitate cu atribuțiile legale ale fiecăruia”, a scris Emil Hurezeanu în răspunsul pentru deputatul AUR, consultat de FANATIK.

Ce s-a întâmplat după ce România a expulzat doi diplomați ruși

Ministrul de externe face trimitere la episodul de la începutul lunii martie, atunci când România a expulzat doi diplomați ruși, Victor Mackovski și Evheni Ignatiev. Acesta din urmă apare și în stenorgramele din dosarul lui Călin Georgescu. Călin Motocu, un bărbat trimis în judecată pentru propagandă legionară și mesaje antisemite, a sunat la ambasadă și a discutat cu Ignatiev, după care l-a sunat pe Călin Georgescu, care i-a transmis că există un plan pe care doar el îl cunoaște.

Întâmplător sau nu, expulzările s-au făcut la doar o zi după ce Serviciul rus de Informații Externe a transmis că în spatele acuzațiilor penale împotriva lui Călin Georgescu se află liderii UE ”în mod evident”. Afirmația nu a fost probată în niciun fel.

Nici după acesta incident diplomatic, Hurezeanu nu a simțit nevoia să discute cu ambasadorul Rusiei, sau cel puțin nu a fost făcută publică nicio astfel de discuție. MAE a transmis, în schimb, că a fost convocat însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federației Ruse la București și l-a informat ”despre decizia luată de statul român”.

Totuși, tema alegerilor anulate din cauza influențelor rusești pare să rămână una tabu pentru partea română. Pozițiile oficialilor români au fost mai degrabă moderate pe această temă.

SIE, singura instituție care a arătat cu degetul spre Moscova, în nota desecretizată din CSAT

În decembrie 2024, CCR a anulat turul întâi al alegerilor prezidențiale, motivând ”nevoia de excludere a ingerințelor unor entități statale sau non-statale”. Curtea Constituțională și-a construit motivarea pe documentele desecretizate din ședința CSAT.

În cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Serviciul de Informații Extern a înaintat un raport, descertizat ulterior, în care vorbește despre ”acțiunile ostile ale Rusiei”. Acesta este singurul document oficial care indică Rusia drept un ”actorul statal” care ar fi putut influența alegerile.

Ce a scris SIE despre Rusia în raportul desecretizat din ședința CSAT

România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral prin:
⁃ propagandā și dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activități țintite pe grupuri și comunităti specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public- ex. preferinte politice, economice si de consum media – si implementarea de module de inteligenţä artificială generative prin care să poată transmite mesaje de propagandă adaptate, în timp real, la nivel de individ);
⁃ sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică;
⁃ încurajarea nemulţumirilor/provocarea de reacţii emoționale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina.

Apreciem că România este o țintă pentru acţiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks’ and leaks) și sabotaje.

Analiza modului în care aparatul de propagandă rusă a vizat România în 2024 evidenţiază o abordare:
– indirectă, prin prisma apartenenței la NATO/UE Și în conexiune cu sprijinul acordat Ucrainei si R. Moldova, referirile find declanșate de evoluții peaceste problematici/spații
– direct, prin operațiuniuni informaționale în contextul creșterii ”amenințărilor României la adresa securității Rusiei” pe fondul expansiunii NATO pe flancul estic, încălcării spațiului aerian national de drone ruse si dezinformări privind incendierea unor depozite de pe teritoriul național de către așa-ziși refugiați ucraineni.
Mesajele au vizat:
(i) divizarea societății pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, amenințările de securitate generate de statutul de membru NATO, sprijinul acordat Kievului;
(ii) discreditarea capacității de răspuns a NATO si României, amplificarea neîncrederii populaţiei în capacitatea de apărare națională;
(iii) erodarea sprijinului populaţiei pentru decizile de politică externă ale României;
(iv) evidenţierea implicări României în conflict și ambițiilor teritoriale în raport cu statele vecine (ex. Ucraina și R. Moldova).

În cazul operațiunilor informaţionale care au vizat direct România, modus operandi a fost similar altor actiuni propagandistice lansate in spațiul european de la debutul razboiului din Ucraina: aceeași strategie de fabricare și validare a stirii false (prin intermediul conținutului multimedia si detaliilor ample false), utilizarea de metode sìmilare de popularizare si rostogolire a conținutului (aceeași sursă inițială; aceleași conturi angrenate în popularizarea mesajului; aceleasi audiențe) și conexarea eronată a evenimentelor cu vectori ucraineni (refugiații sau mişcarea de rezistențā).

Sursă: CSAT/raport SIE