La 81 de ani, bunicuța Margit rămâne fără asigurare medicală. Ce-i transmit reprezentanții CASMB: ”Trebuie să plătească această sumă”

Din septembrie 2025, o bunicuță de 81 de ani riscă să rămână fără asigurare medicală! Până acum, aceasta beneficia de serviciile sistemului public de sănătate ca „coasigurată” prin soțul său, însă modificările legislative, recent agresate de Guvernul Ilie Bolojan, elimină această facilitate. În lipsa unei soluții, bătrâna nu va mai avea acces gratuit la consultații, investigații, spitalizare sau medicamente compensate. Descoperă soluția care îi poate salva accesul la serviciile medicale.

Va fi obligată bunicuța Margit să plătească pentru sănătatea ei?

Recent, o cititoare FANATIK ne-a semnalat un caz emoționant. Este vorba despre bunicuța Margit, în vârstă de 81 de ani, care a beneficiat de asigurări medicale timp de peste 50 de ani, coasigurată de soțul său. Margit nu a avut un istoric de muncă semnificativ, pentru că și-a dedicat viața creșterii copiilor și familiei.

Acum se confruntă cu o veste șocantă: odată cu noile reguli care vor intra în vigoare în septembrie 2025, va trebui să plătească singură contribuția la sănătate pentru a-și păstra accesul la spitale, medicație și servicii medicale esențiale.

Cum poate un coasigurat să beneficieze de poliță medicală, după 1 septembrie 2025?

FANATIK a contactat Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București pentru a clarifica ce se va întâmpla cu persoanele coasigurate după 1 septembrie 2025. Reporterul a adus în discuție cazuri concrete pentru a ilustra impactul noilor reguli asupra coasiguraților.

Digi24.ro

Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova

„Nu mai este asigurată decât până la final de august 2025. Plătește CASS ca persoană fără venit dacă nu are altă sursă de asigurare. Plătește ca persoană fără venit la ANAF, 2.430 de lei pe an. În cazul în care era pensionară, era asigurată.

Digisport.ro

Ar fi fără precedent: soarta Italiei depinde de Iran!

De la 1 septembrie nu mai există calitatea de coasigurat. Toată lumea plătește”, a explicat un reprezentant al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, pentru FANATIK.

Cum pot persoanele fără venituri să își mențină accesul la medicamente compensate?

Delegatul CASMB a explicat că o soluție pentru ca persoanele fără venituri să aibă în continuare acces la medicamentele compensate este ca acestea să fie incluse în Programul Național de Sănătate.

„Mai pot fi asigurați dacă au anumite boli care se pot înscrie în Programul Național de Sănătate. Și sunt asigurați fără plată. Dacă nu au aceste boli, plătesc ca persoană fără venit. Boli înseamnă diabet, cancer și altele care se încadrează în program. Medicul trebuie să elibereze o adevărință pentru a dovedi așa ceva.

Dacă sunt bolnavi și au rețetă, pot întreba medicul dacă se încadrează sau nu se încadrează. Fără adeverință de la medicul curant, nu putem să-l asigurăm. Nu vin oamenii să-i consultăm noi. Medicul știe ce boală are”, a mai precizat acesta.

Ce este și ce acoperă CASS-ul?

Contribuția la asigurările sociale de sănătate, cunoscută sub acronimul CASS, reprezintă suma pe care o plătesc angajații, angajatorii sau persoanele care lucrează pe cont propriu pentru a beneficia de servicii medicale în sistemul public. Aceasta finanțează accesul la consultații, investigații, tratamente, spitalizare și alte servicii medicale de bază oferite de unitățile sanitare publice.

Plata CASS este obligatorie pentru toate persoanele care obțin venituri din muncă sau activități independente, iar cuantumul contribuției se stabilește conform legislației în vigoare. Practic, CASS asigură protecția sănătății publice și permite accesul beneficiarilor la serviciile medicale necesare fără a suporta integral costurile acestora.

Cine este asigurat în România și ce înseamnă acest statut?

În România, o persoană este considerată asigurată dacă are dreptul legal de a beneficia de servicii medicale prin sistemul public de sănătate. Aceasta include angajații care au contract de muncă, persoanele care desfășoară activități independente, pensionarii, șomerii înregistrați și alte categorii speciale precum studenții sau persoanele cu dizabilități.

Pentru majoritatea categoriilor contribuțiile la sănătate sunt plătite fie de angajator, fie de stat, fie direct de persoana în cauză.

Cât este impozitul CASS din salariu și din pensii în România?

În România, în anul 2025, pentru angajații cu contract de muncă, CASS reține lunar din venitul brut, o cotă de 10%, iar angajatorul contribuie cu aceeași cotă, asigurând astfel finanțarea sistemului de sănătate.

În cazul pensionarilor, începând cu 1 august 2025, CASS se aplică pensiilor care depășesc 3.000 de lei. Contribuția de 10% se calculează doar pentru suma care depășește acest plafon. De exemplu, pentru o pensie de 4.500 de lei, suma datorată este de 150 de lei, iar venitul net al pensionarului rămâne de 4.350 de lei. Această măsură se aplică atât pensiilor din sistemul public, cât și celor din Pilonul II și III.

Persoanele fizice care nu realizează venituri pot achita CASS anual. Plata poate fi efectuată în două tranșe: 25% la depunerea Declarației Unice și 75% până la 25 mai a anului următor.

Cine erau coasigurații până la 1 septembrie 2025?

Potrivit Legii Nr. 95/2006, soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate, pot beneficia de statutul de coasigurat în sistemul de sănătate publică. Această prevedere este destinată în special familiilor cu venituri reduse sau persoanelor fără loc de muncă.

Copiii sunt asigurați automat, iar tinerii cu vârste între 18 și 26 de ani care urmează în continuare studii beneficiază, de asemenea, de această facilitate.

Orice persoană cu venituri impozabile poate avea unul sau mai mulți coasigurați, însă un coasigurat nu poate avea la rândul său alte persoane în întreținere. Până în prezent, nu era necesară o plată separată pentru rudele coasigurate.

Ce s-a schimbat la calitatea de coasigurat?

Începând cu 1 august 2025, sistemul public de sănătate din România a suferi modificări importante, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025, care aduce schimbări semnificative în Codul fiscal.

Una dintre principalele noutăți vizează eliminarea statutului de „coasigurat”. Astfel, soțul, soția sau părinții aflați în întreținerea unei persoane asigurate nu vor mai beneficia automat de asigurare medicală prin titularul de drept. Conform noilor reglementări, menținerea rudelor fără venituri în sistemul de sănătate va presupune o procedură separată și plata unei contribuții anuale la sănătate (CASS).

Măsura restrânge astfel lista persoanelor exceptate de la plata CASS. În același timp marchează o ajustare în modul în care se acordă accesul la serviciile medicale publice.

Cine își pierde calitatea de asigurat?

Revizuirea elimină beneficiul automat de asigurat pentru mai multe categorii de persoane. Astfel, soțul sau soția și părinții aflați în întreținere, care anterior erau înregistrați ca și coasigurați, nu vor mai fi acoperiți automat.

De asemenea, persoanele aflate în șomaj neinregistrat, cele fără venituri sau fără altă formă de asigurare, precum și studenții peste 26 de ani care nu au alte venituri declarate, vor trebui să își asigure singuri accesul la servicii medicale.

În plus, alte persoane aflate în întreținere nu mai sunt incluse în legislația actuală și vor trebui să îndeplinească condiții proprii pentru a fi asigurate.

Cine rămane valid pentru a beneficia de servicii gratuite?

Calitatea de asigurat va fi menținută, fără obligativitatea plății directe a CASS sau prin reținere la sursă, pentru mai multe categorii de persoane. Printre acestea se numără copiii până la 18 ani, sau până la 26 de ani dacă sunt elevi sau studenți fără venituri proprii, precum și persoanele salariate, pentru care contribuția la sănătate este reținută de angajator.

Pensionarii cu pensii de până la 3.000 lei lunar, persoanele cu handicap grav sau accentuat, bolnavii cronici incluși în programe naționale de sănătate și gravidele sau lauzele vor beneficia, de asemenea, de asigurare fără plată directă.

De asemenea, elevii și studenții cu vârsta de până la 26 de ani fără alte venituri, șomerii indemnizați oficial, persoanele fizice autorizate și liber-profesioniștii care își plătesc singuri CASS, precum și părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului vor fi asigurați conform legislației. Vor mai fi acoperite și persoanele care beneficiază de venit minim de incluziune și cei care aleg asigurarea voluntară prin declarația unică (formular 212).

Ce trebuie să faci dacă ai o rudă care rămâne fără asigurare medicală?

Dacă ai în întreținere un membru al familiei fără venituri proprii, fie că acesta a fost coasigurat până acum sau nu, trebuie să urmezi câțiva pași pentru ca persoana respectivă să fie asigurată în sistemul de sănătate publică.

Mai întâi, descarcă Declarația 212 de pe site-ul ANAF și completează toate datele solicitate. În secțiunea dedicată contribuțiilor la sănătate (CASS), menționează că plata se efectuează pentru o persoană fără venituri proprii și specifică suma totală de 2.430 lei.

Declarația poate fi depusă online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), sau fizic, la ghișeul ANAF corespunzător domiciliului. Plata contribuției se realizează în două tranșe: 607,5 lei până la 31 decembrie 2025 și diferența de 1.822,5 lei până în mai 2026.

Pentru a asigura accesul continuu al persoanei în sistemul de sănătate publică, declarația trebuie depusă începând cu luna august 2025.

Ce boli sunt acoperite de programele naționale de sănătate?

Programele naționale de sănătate din România acoperă o gamă largă de afecțiuni, de la boli cardiovasculare și oncologice, până la diabet, boli neurologice, boli rare, boli infecțioase, endocrine sau mintale. Scopul acestora este de a reduce povara bolilor, de a facilita accesul pacienților la diagnostic și tratament și de a îmbunătăți calitatea vieții.

Printre principalele programe se numără:

• Boli cardiovasculare – includ tratamente pentru afecțiuni cardiace, proceduri de cardiologie intervențională și chirurgie cardiovasculară.
• Boli oncologice – acoperă diagnosticarea și tratamentul diferitelor tipuri de cancer.
• Diabet zaharat – programul oferă medicamente, materiale sanitare și monitorizarea periodică a pacienților, inclusiv măsurarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c).
• Boli neurologice – vizează pacienții cu afecțiuni neurologice, cum ar fi epilepsia rezistentă la tratament, utilizând aparatură de înaltă performanță.
• Boli rare – asigură diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor complexe și costisitoare.
• Boli infecțioase – include prevenirea și tratamentul bolilor precum HIV/SIDA și tuberculoza.
• Boli endocrine – se concentrează pe afecțiuni tiroidiene și alte tulburări hormonale.
• Boli mintale – vizează prevenirea și tratamentul depresiei, anxietății și altor tulburări psihice.
• Boli renale – programul sprijină dializa și transplantul renal pentru pacienții cu insuficiență cronică.
• Transplant – asigură medicamente post-transplant și tratamentul recidivei hepatitei cronice.
• Ortopedie – include tratamente pentru fracturi, luxații și alte afecțiuni ale sistemului locomotor.
• Terapie intensivă – tratează pacienții cu insuficiență hepatică acută.
• Diagnostic și tratament cu aparatură de înaltă performanță – utilizează tehnologii avansate, inclusiv radiologie intervențională și tratamente pentru epilepsie rezistentă la medicamente.