News

La ce companie deținută de un oligarh rus a fost acționar Ludovic Orban. L-a primit pe directorul din România la Palatul Victoria când era premier

Ludovic Orban, fost premier și președinte al Camerei Deputaților, a menționat în declarația de avere că și-a răscumpărat acțiunile de la o companie din Slatina care face parte din grupul TMK Steel.
06.05.2022 | 09:04
La ce companie detinuta de un oligarh rus a fost actionar Ludovic Orban La primit pe directorul din Romania la Palatul Victoria cand era premier
Fostul premier Ludovic Orban a deținut acțiuni la o companie din Slatina aflată în proprietatea oligarhului rus Dimitri Pumpianski
ADVERTISEMENT

Ludovic Orban a fost premier al României între 4 noiembrie 2019 și 7 decembrie 2020, o perioadă tensionată, în care a bifat două mandate de prim-ministru. Primul s-a încheiat pe 5 februarie 2020, când guvernul său a fost demis prin votul de neîncredere a 261 de parlamentari. Tot în acea perioadă, Ludovic Orban a menționat în declarația de avere tranzacționarea unor acțiuni ale unei companii deținute de un oligarh rus.

Ludovic Orban și-a răscumpărat acțiunile de la TMK ARTROM SA

Peste o zi, pe 5 februarie 2020, președintele Klaus Iohannis l-a propus tot pe Ludovic Orban ca premier, însă acesta din urmă a fost nevoit să își depună mandatul, pe 25 februarie, după ce Curtea Constituțională a României a decis că desemnarea sa a fost neconstituțională. Șahul politic a continuat, iar Iohannis l-a propus din nou pe Orban ca prim-ministru, pe 13 martie 2020, după ce Florin Cîțu a renunțat la mandatul de premier desemnat.

ADVERTISEMENT

Ludovic Orban a rămas nouă luni în funcția de șef al guvernului, pentru că pe 7 decembrie 2020 și-a depus mandatul. Pe 22 decembrie el a fost numit președinte al Camerei Deputaților, apoi a bifat o înfrângere sonoră în cariera politică, în septembrie 2021, când a pierdut funcția de președinte al PNL, la congresul partidului, în favoarea lui Florin Cîțu.

”Au avut loc cele mai grave încălcări ale normelor democratice care au fost săvârșite vreodată într-un partid politic, în ultimii 31 de ani”, a declarat Ludovic Orban după pierderea alegerilor din PNL. El și-a dat demisia nu doar din PNL, ci și din funcția de președinte al Camerei Deputaților, pe 18 octombrie 2021. Ludovic Orban a înființat un nou partid, Forța Dreptei, pe 14 decembrie 2021, al cărui lider este în prezent.

ADVERTISEMENT

În ultima declarație de avere a lui Ludovic Orban, completată pe 14 iunie 2021, consultată de FANATIK,  acesta a notat, la rubrica ”venituri din premii și din jocuri de noroc”, suma de 736,86 lei, încasată ca „răscumpărare acțiuni” de la compania TMK ARTROM SA, din Slatina. Aceeași sumă, încasată de la TMK ARTROM SA, mai apare în declarațiile de avere depuse de Orban pe 30 decembrie 2020, 9 octombrie 2020 și 15 iunie 2020, reprezentând aceeași tranzacție a cărei dată nu este completată. În schimb, Ludovic Orban nu a menționat în declarațiile de interese depuse de-a lungul anilor că ar deține acțiuni la această companie.

ANAF a blocat conturile TMK ARTROM SA, pentru că era deținută de Dimitri Pumpianski

Numele TMK ARTROM SA a apărut în prim-plan după ce Rusia a declanșat războiul din Ucraina și când s-a vorbit despre afacerile oligarhilor ruși fideli lui Vladimir Putin care dețin companii în România. Printre aceștia, se numără miliardarul Dimitri Pumpianski, care deține Grupul TMK, din care face parte și TMK ARTROM SA, unul din cei mai mari producători de țevi de oțel la nivel mondial. Presa economică a dezvăluit că investiția lui Pumpianski în România este de aproximativ 35 de milioane de euro.

ADVERTISEMENT

După ce Rusia a invadat Ucraina, Uniunea Europeană a decis sancționarea oligarhilor ruși fideli lui Putin și a afacerilor acestora. Astfel, pe 11 martie 2022, ANAF a blocat conturile TMK ARTROM SA, transmițând companiei că motivul este legat de ”includerea dlui D.A. Pumpianski în anexa cu persoanele supuse sancțiunilor a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/396 din 9 martie 2022 a Regulamentului nr. 269/2014 al Consiliului UE. Domnul Pumpianski figura ca ultimate beneficiary owner (UBO) al grupului TMK, grup din care face parte și TMK Artrom. Băncile au invocat de regulă propriul sistem de compliance și interpretarea lor asupra modului de aplicare al regulamentului 269/2014 al Consiliului Europei”.

Până la urmă, ANAF a deblocat conturile TMK ARTROM SA, pe 24 martie 2022, pentru ca societatea să poată plăti salariile celor câteva mii de angajați, dar și furnizorii. Între timp, Pumpianski a renunțat la pachetul de acțiuni de la TMK Steel, după ce Uniunea Europeană a impus sancțiuni asupra tuturor companiilor pe care le deține.

ADVERTISEMENT

Directorul TMK ARTROM SA a cerut ajutor financiar de la premierul Ludovic Orban

Este interesant de menționat că, în perioada în care era premier, Ludovic Orban l-a primit la Palatul Victoria pe directorul general al TMK ARTROM SA, Adrian Popescu, la începutul lui aprilie 2020. La întâlnire a participat, conform FANATIK, și Gheorghe Dobra, directorul unei alte companii din Slatina, ALRO. Cei doi au cerut o audiență la premierul Ludovic Orban pentru a discuta despre cum puteau primi ajutor de la stat cele două companii, în contextul în care apăruseră probleme economice, din cauza izbucnirii pandemiei de coronavirus.

“Șefii celor două companii au prezentat premierului României problemele cu care se acestea se confruntă și au spus că este nevoie de soluții la care statul ar trebui să contribuie prin măsuri care să ajute societățile să traverseze mai ușor această criză economică”, a relatat despre eveniment olt-alert.ro.

Răscumpărare de acțiuni de la TMK ARTROM SA, menționată de Ludovic Orban în declarația sa de avere, reprezintă o tranzacție în care o companie listată își cumpără propriile acțiuni pe piață și apoi le răscumpără sau le cedează. Răscumpărarea acțiunilor este o procedură de remunerare a acționarului care reprezintă o alternativă benefică la nivel de impozite în comparație cu dividendele. De regulă, companiile își răscumpără acțiunile atunci când detectează că acțiunile lor sunt subevaluate, adică atunci când prețul de listare este mai mic decât valoarea intrinsecă a companiei. Ele reduc numărul de acțiuni aflate în circulație pe piața bursieră sau liberă pentru a crește prețul de listare și câștigurile pe acțiune.

ADVERTISEMENT