Lacul fantomă din România. Apare pe hartă, dar, de fapt, el nu există

Pe harta României apare lacul Ceauru, un proiect de construcție al unui lac artificial cu suprafață de 200 kilometri pătrați, inițiat pe vremea comunismului. În realitate, acest lac nu există, chiar dacă a fost raportat ca finalizat lui Nicolae Ceaușescu. Un lac fantomă.

Trei miliarde de lei alocați

Proiectul lacului Ceauru este emblematic pentru perioada comunistă a României. El apare pe toate hărțile cu o suprafață de 3.000 de hectare luciu de apă, la sud-vest de Târgu Jiu, mai mare decât însuși municipiul. În realitate, acest lac nu există, este o fantomă, ca multe din utopiile regimului lui Nicolae Ceaușescu.

Inițial, s-a dorit realizarea unui lac mare de acumulare, al șaselea ca suprafață după cel de la Bicaz. Proiectul a fost comandat în anul 1965, fiind alocată impresionanta sumă de trei miliarde de lei pentru punerea în practică a proiectului. Apele lacului Ceauru trebuiau să răcească turnurile de la termocentrala de la Rovinari.

Peste 2.000 de familii strămutate

Peste 2.000 de familii din satele Ceauru, Bălăcești și Șomănești au fost strămutate odată cu începerea lucrărilor. Sătenii și-au demolat casele, ca să aibă material pentru construirea altor noi, cu ajutoare și de la stat, în localitățile învecinate.

Digi24.ro

De ce avioanele F-16 bulgărești sunt mai scumpe decât F-35 românești

„Am primit teren în comuna învecinată, Băleşti, pentru a ne construi alte case. Am primit şi despăgubiri băneşti pentru a ne ridica alte case. Pentru o casă bună se acorda o sumă de 20.000 de lei. Eu am primit pe casa mea 17.000 de lei. Alţii care aveau case mai amărâte au mai primit de la stat şi materiale de construcţii. Într-o singură vară, toţi şi-au ridicat case pentru a avea unde să stea”, a relatat pentru Adevărul Aurel Bâzu, unul din miile de strămutați.

Elitele partidului au cheltuit banii pentru lacul fantomă

Apoi a urmat ceva greu de crezut. În 1968, constructorii de pe șantier i-au raportat lui Ceaușescu finalizarea lucrărilor. În realitate, lucrurile stăteau cu totul altfel. Potrivit istoricului Cornel Șomâcu, stadiul lucrărilor era de sub 40% dar banii fuseseră cheltuiți de diverși directori și oficiali ai Partidului Comunist Român din Groj pe vile sau alte bunuri. Lipsa finalizării proiectului a fost expusă după ce un înalt demnitar al PCR a vizitat șantierul.

„A urmat o anchetă şi a intrat şi Securitatea pe fir, dar şi diverse oficialităţi, care au constatat că lucrarea este efectuată sub 40%, deşi se cheltuiese enorm. Banii s-au regăsit în diverse vile ale unor directori şi oficiali ai Partidului Comunist Român din Gorj”, a declarat acesta, scrie Viața Liberă.

Directorul șantierului, condamnat la moarte

Toată conducerea șantierului a fost arestată, în frunte cu directorul Dumitru Dăncescu, care a fost condamnat la moarte. În cele din urmă, pedeapsa capitală a fost comutată la 20 de ani de muncă silnică iar Dăncescu a fost trimis la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Digisport.ro

Nu le-a venit să creadă: Novak Djokovic, striptease pe terenul de tenis. O fană și-a pus mâinile în cap

Din proiectul comuniștilor a rămas o suprafață agricolă pe care crește porumb și iarbă iar autoritățile invocă motive de birocrație pentru că lacul fantomă mai apare încă pe hărți. „A rămas doar digul de protecţie, în interiorul căruia ar fi trebuit să fie apă. Niciodată nu a existat apă, decât la inundaţii, şi a crescut vegetaţie forestieră. După anul 1989, lucrurile s-au schimbat, în sensul că locuitorii strămutaţi atunci cu forţa, între 1965 şi 1966, şi-au revendicat terenurile şi o parte din pământul pe care trebuia să se afle lacul a fost retrocedat”, a spus Cornel Șomâcu.

„Terenul este cultivat, dar au rămas nişte rigori, adică este teren extravilan, pentru că s-ar putea să se realizeze o amenajare hidro, dar este puţin probabil că acest lucru se va întâmpla. La construcţia lacului s-a mai lucrat până în anul 1972, pentru că s-a sperat că acesta va fi, până la urmă, construit, deşi finalizarea proiectului fusese raportată încă din anul 1968”, a adăugat el.

Oricum ar fi, din proiect a fost finalizată doar prima fază, digul din jurul lacului care era planificat, un baraj prin care urmau să treacă apele deviate a patru râuri, Jiu, Tismana, Jaleș și Bistrița, reprezentând faza a doua a proiectului. Barajul avea ca destinație captarea apelor în caz de inundații, alimentarea centralei Rovinari, protejarea exploatărilor minieri și alimentarea cu apă a localităților din aval.