Lafarge, acuzată de finanțarea teroriștilor din Siria. Ce sume a plătit compania pentru a-și ține fabrica deschisă

O instanță franceză a emis miercuri o hotărâre care va permite Lafarge, una dintre cele mai mari companii din Franța, să fie acuzată de asistență și complicitate la crime împotriva umanității, după ce a fost acuzată de finanțarea grupărilor teroriste, inclusiv Statul Islamic, pentru a putea continua să opereze în Siria în timpul războiului civil din această țară.

Lafarge, acuzată de finanțarea teroriștilor din Siria

Hotărârea Curții de Apel din Paris împotriva companiei Lafarge, un producător global de ciment, reprezintă prima dată când o companie, ca entitate juridică, este acuzată în Franța pentru complicitate la încălcări ale drepturilor omului.

Hotărârea pregătește scena pentru o lungă bătălie juridică într-un scandal care implică oficiali corporativi de nivel înalt, care a ajuns să fie cunoscut în Franța drept „l’affaire Lafarge”.

O anchetă judiciară franceză a constatat că între 2012 și 2014, compania, prin subsidiara sa siriană Lafarge Cement Syria, a plătit până la 13 milioane de euro către diferite grupuri armate, inclusiv Statul Islamic.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Filiala a făcut aceste plăți pentru a-și menține în funcțiune fabrica de ciment din nord-estul Siriei, în ciuda războiului, a răpirilor și a amenințărilor de securitate cu care se confruntau angajații săi, potrivit anchetei.

O anchetă a New York Times a arătat că Lafarge a plătit intermediari care erau suspectați că au direcționat plăți către grupuri armate și, eventual, către Statul Islamic, în încercarea de a permite fabricii și angajaților săi să continue să funcționeze fără interferențe.

Opt foști directori de companie, inclusiv doi foști directori executivi, au fost inculpați în 2018 sub acuzația de finanțare a terorismului și de a pune în pericol viața lucrătorilor lor din Siria. Toți acești oficiali au demisionat, iar compania a fuzionat cu gigantul elvețian de ciment Holcim în 2015.

Opt foști directori riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare

Dacă vor fi găsiți vinovați de această acuzație, foștii oficiali ar putea risca pedepse de până la 10 ani de închisoare. Pedepsele pentru o companie care a ajutat și complice la crime împotriva umanității nu sunt clare încă.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Holcim nu a comentat imediat după hotărârea de miercuri. Compania a spus că nu are nicio legătură cu faptele foștilor directori Lafarge și că evenimentele descrise de ancheta judiciară au fost ascunse față de Holcim în timpul fuziunii și auditului juridic care a precedat-o.

Procesul a fost intentat în numele a 11 foști angajați sirieni de Centrul European pentru Drepturile Constituționale și Omului și Sherpa, o organizație franceză anticorupție care monitorizează abuzurile umanitare din partea corporațiilor.

Angajații, în proces, susțin că Lafarge a ignorat pericolele cu care se confruntau și a făcut presiuni asupra lor să lucreze în continuare, chiar dacă războiul civil s-a purtat în jurul lor.

Curtea de Apel din Paris a decis anul trecut că Lafarge nu poate fi acuzată de complicitate la crime împotriva umanității. Dar după ce cea mai înaltă instanță a Franței, Cour de cassation, a ordonat curții de apel să-și revizuiască hotărârea, instanța inferioară a inversat decizia precedentă miercuri.

Directori de top evacuați, angajații sirieni ținuți la fața locului

Anchetatorii judiciari francezi au spus că, în timp ce Lafarge a evacuat directori de top care conduceau fabrica, a ținut angajații sirieni la fața locului, parțial în speranța de a menține afacerile pentru eventuala reconstrucție a Siriei după război.

Dar în 2014, pe măsură ce luptele se apropiau de fabrica, situată la granița de nord a Siriei cu Turcia, un număr de angajați au spus că au fost forțați să părăsească fabrica chiar înainte ca Statul Islamic să o atace.

Fabrica a fost ulterior închisă și transformată într-o bază strategică pentru armata Statelor Unite până când Washingtonul și-a retras forțele din Siria în 2019.

Procesul subliniază costurile și complexitatea de a face afaceri în regiunile devastate de război, o provocare cu care se confruntă companiile din întreaga lume, în special cele din sectoarele energetice și industriale. În cazul Lafarge, aceste compromisuri au lăsat-o expusă unei anchete penale franceze și acuzațiilor angajaților că a ignorat pericolele cu care se confruntau.

„Această hotărâre ar trebui să fie un semnal de alarmă puternic pentru companiile care desfășoară afaceri în zonele de conflict”, a declarat Cannelle Lavite, co-director al programului pentru afaceri și drepturile omului la Centrul European pentru Drepturile Constituționale și ale Omului, citată de The New York Times.

„Dacă permit sau alimentează infracțiuni – chiar dacă urmăresc doar scopuri comerciale – ar putea fi complici și ar trebui trași la răspundere.”

Ar putea dura luni sau chiar ani până când cazul va ajunge la judecată. Toți foștii directori ai Lafarge au negat acuzațiile împotriva lor.