Lecția Ucraina pentru Taiwan. Insula democrată, divizată între luptă și predarea în fața Chinei

Populația din Taiwan urmărește cu înfrigurare războiul din Ucraina. Are și motive: modelul de invazie declanșat de Vladimir Putin ar putea oricând să-l inspire pe „partenerul său fără limite”, nimeni altul decât cel văzut ca principala amenințare de către cele 24 de milioane de insulari, președintele Chinei, Xi Jinping.

Taiwan, împărțit între luptă si obediență

Pentru unii taiwanezi, ceea ce se întâmplă în Ucraina arată că până și un inamic aparent invincibil poate fi oprit și chiar învins dacă o societate rămâne dârză și sudată. Efortul eroic al ucrainenilor este și un model pentru pentru efortul propriu al Taiwanului de a rezista unei invazii de temut din partea Chinei.

Pentru alții, imaginile orașelor ucrainene în flăcări, ale civililor morți, arată că orice situație este preferabilă ororilor războiului. Cu alte cuvinte, mai înțelept ar fi ca Taipei să facă tot posibilul pentru a evita să provoace mânia Beijingului, chiar dacă acest lucru înseamnă compromisuri dureroase.

Aceste două viziuni concurente se vor manifesta la alegerile prezidențiale din Taiwan, programate pentru luna ianuarie, și vor influența modul în care democrația insulară își va moderniza apărarea, pe măsură ce puterea militară a Chinei se extinde.

Digi24.ro

Cum au „citit” experții limbajul corpului în timpul dezbaterii Harris-Trump. Ce mesaje au transmis cei doi candidați prin gesturile lor

De asemenea, hotărârea cu care Taiwanul își va consolida consolida forțele armate va cântări cât de mult se va implica militar SUA în cazul în care China va încerca să invadeze insula, unde locuiesc 24 de milioane de oameni. Și unde se află cea mai mare parte a capacității de producție de semiconductori avansați din lume.

CIA: 2027, termen limită stabilit de Xi Jinping

Taiwanul trăiește sub amenințarea unei invazii încă de când Partidul Comunist Chinez a preluat controlul asupra Chinei continentale în 1949. Dar atacul Rusiei în Ucraina îi face pe mulți taiwanezi să se teamă că acest model se va aplica în orice moment și în cazul lor.

De altfel, Beijingul și-a multiplicat amenințările la adresa „insulei rebele”, inclusiv manevrele militare în preajmă, precizând că nu exclude folosirea forței pentru a o readuce sub umbrela Chinei continentale. Iar CIA estimează că liderul chinez Xi Jinping a stabilit anul 2027 ca termen limită pentru ca armata sa să fie pregătită să cucerească Taiwanul, scrie The Wall Street Journal.

„Amenințarea este existențială”

„Ceea ce a subliniat Ucraina este că nu este o posibilitate îndepărtată ca un vecin agresiv să decidă unilateral să ia măsuri împotriva ta. Este un semnal de alarmă”, a declarat Enoch Wu, fondator al Forward Alliance, o organizație neguvernamentală care a început să instruiască civilii taiwanezi în domeniul intervenției în caz de urgență și al primului ajutor. „Amenințarea cu care ne confruntăm este una existențială și, prin urmare, misiunea noastră de apărare trebuie să implice întreaga societate”.

Digisport.ro

"Ești urât, chiar și cu bani!" Sătul de criticile primite, celebrul fotbalist a avut o reacție grosolană

Președintele taiwanez Tsai Ing-wei a luat deja măsuri pentru a mări durata serviciului militar obligatoriu începând de anul viitor, de la patru luni la un an, și pentru crește cheltuielile militare, în timp ce Taipei cumpără noi arme din SUA, cum ar fi sute de rachete anti-navă Harpoon.

În timp ce Tsai nu este eligibilă pentru a candida din nou, candidatul prezidențial din partea partidului său de guvernământ – actualul vicepreședinte Lai Ching-te – s-a angajat în mod similar să protejeze autonomia insulei și să reziste intimidării crescânde a Beijingului.

Subjugarea Taiwanului, în ADN-ul Beijingului

„Nu cred că cineva rațional ar putea privi această situație și ar spune că calea dialogului îi va schimba pe Xi Jinping sau Partidul Comunist Chinez”, a declarat Vincent Chao, fost oficial de securitate națională și purtător de cuvânt al lui Lai, referindu-se la Partidul Comunist Chinez.

„Ei consideră că subjugarea Taiwanului face parte din întinerirea lor națională, ca fiind ceva legat în mod inerent de legitimitatea lor politică. Este de datoria oricărui candidat să fie realist cu privire la această situație”. Ucraina, a adăugat el, a oferit Taiwanului o ”lecție strălucită” despre cum să se apere – și cum să construiască coaliții cu democrațiile care gândesc la fel.

Principalul partid de opoziție, Partidul Naționalist, cunoscut sub numele de Kuomintang, are o opinie diferită. „Vrem să discutăm cu chinezii. Credem că putem avea un dialog cu ei. Acest lucru va detensiona cu siguranță situație, pentru a ne asigura că nu se va întâmpla nici un război accidental și, cu siguranță, nici un război intenționat”, a declarat vicepreședintele Kuomintang, Andrew Hsia, într-un interviu, înainte de a pleca într-o călătorie în China, în iunie, a doua din acest an.

„Suntem pregătiți pentru asta? Nu cred că suntem”

Tragedia din Ucraina a făcut ca o apropiere de Beijing să fie și mai vitală, a adăugat el: „În trecut vorbeam despre război, dar acum, pentru prima dată, am văzut la televizor toate aceste distrugeri. Suntem pregătiți pentru asta? Nu cred că suntem, nu cred că suntem atât de rezistenți”. Candidatul Kuomintangului la președinție, Hou Yu-ih, a promis săptămâna aceasta că va readuce durata serviciului militar obligatoriu la patru luni, după îmbunătățirea legăturilor cu Beijingul.

În timp ce Kuomintangul a obținut rezultate bune în timpul alegerilor locale din toamna trecută, sondajele de opinie de până acum îl arată pe Lai în frunte, deși cursa prezidențială este volatilă. Un al treilea candidat, Ko Wen-je, fostul primar centrist al capitalei Taipei, este, de asemenea, foarte bine cotat, ceea ce încurcă și mai mult previziunile.

Pe de altă parte, liderii chinezi au urmărit cu îngrijorare modul în care armata rusă s-a poticnit în Ucraina, suferind pierderi mari și o serie de eșecuri care au contribuit la declanșarea scurtei revolte a grupului paramilitar Wagner de luna trecută. Dar nu există niciun indiciu că Xi Jinping, care a suprimat deja autonomia și libertățile civile de care se bucură Hong Kong, a devenit mai puțin hotărât să cucerească Taiwanul din cauza dificultăților Rusiei, spun oficialii americani.

„Situația este ca și cum David s-ar confrunta cu Goliat”

O barieră naturală  – mai mult de 80 de mile de apă – separă Taiwanul de China continentală, ceea ce face ca orice invazie să fie mult mai complicată decât cea din Ucraina. Navele și avioanele chinezești care transportă arme și trupe ar fi ținta rachetelor taiwaneze, iar pierderile inițiale ale oricărei forțe de invazie vor fi probabil ridicate. Cu toate acestea, faptul că Taiwanul este o insulă face mai complicată asigurarea munițiilor și a proviziilor vitale, cum ar fi combustibilii.

Dimensiunea redusă a insulei – ocupă doar 6% din suprafața Ucrainei – îi oferă puțină profunzime strategică în cazul în care armata chineză reușește să stabilească câteva capete de pod, așa cum majoritatea scenariilor de război prevăd că se va întâmpla.

„Pentru Taiwan, situația este ca și cum David s-ar confrunta cu Goliat”, a declarat generalul-maior Sun Li-fang, purtătorul de cuvânt al armatei taiwaneze.

SUA așteaptă determinarea taiwanezilor

Deși SUA nu au nicio obligație de a apăra Taiwanul și au menținut mult timp o politică de „ambiguitate strategică” în această privință, președintele Joe Biden a avertizat în repetate rânduri că, spre deosebire de Ucraina, armata americană va interveni direct în cazul în care China va încerca să cucerească insula prin forță.

Totuși, înainte ca trupele americane să se desfășoare, insula va trebui să reziste singură la primele lovituri. Iar până acum, în ciuda îmbunătățirilor recente, este departe de a fi pregătită, spun mulți oficiali și analiști americani.

„Taiwanezii trebuie să se angajeze 100%, pentru că, dacă nu o fac, nu există niciun motiv pentru ca SUA sau orice altă națiune să le vină în ajutor”, a declarat generalul (r) Forțelor Aeriene ale SUA David Deptula, decanul Institutului Mitchell pentru Studii Aerospațiale din Arlington, Virginia. „Trebuie să existe un simț al urgenței. America nu va vărsa sângele fiilor și fiicelor sale în Taiwan dacă taiwanezii nu sunt dispuși să continue în toată deplinătatea apărarea insulei și a poporului lor”.

Armata slab pregătită

Deși a crescut în ultimul an, bugetul militar al Taiwanului este încă de numai 2,4% din PIB – în comparație cu peste 3% în SUA, 4% în Polonia și aproximativ 5% în Israel. Profesionalismul și motivația militarilor taiwanezi reprezintă o preocupare deosebită, spun oficialii occidentali.

Principala școală de pregătire a ofițerilor de pe insulă a fost înființată inițial sub numele de Academia Militară Whampoa din sudul Chinei în anii 1920, bazându-se în mare măsură pe instructori sovietici. Cultura și doctrina militară învechită de tip sovietic persistă încă în rândurile acestora, spun analiștii din domeniul apărării.

În ciuda creșterii recente a duratei de recrutare, amânările în materie de educație înseamnă că majoritatea taiwanezilor aflați în vârstă de recrutare nu vor servi întregul an înainte de 2028 – și rămâne neclar în ce măsură va fi modernizată pregătirea actuală a recruților, care, potrivit multor soldați, nu produce multe abilități folositoare.

În prezent, majoritatea recruților își petrec timpul cu activități de curățenie și organizatorice, în loc să învețe cum să respingă Armata Populară de Eliberare a Beijingului, a declarat rectorul. Amiralul Lee Hsi-min, un fost șef al armatei taiwaneze care a devenit un critic vocal al pregătirii militare a insulei.

Profesioniștii părăsesc unitățile

„Dacă faci doar aceleași lucruri timp de un an în loc de patru luni, atunci ai o problemă și o reputație proastă”, a spus el. „Problema este conținutul pregătirii, nu perioada de pregătire. Modul în care o faci este mult mai important decât perioada în care o faci”. Armata spune însă că lucrează pentru a îmbunătăți instruirea.

Taiwanul a avut, de asemenea, probleme în a-și păstra trupele profesioniste, inclusiv piloții foarte bine pregătiți ai Forțelor Aeriene. Ministerul Apărării din Taiwan a declarat într-un raport recent că aproximativ 20% dintre soldații săi de carieră din ultimii cinci ani au decis să părăsească armata înainte de expirarea contractelor lor. Numai anul trecut, peste 3.700 de soldați au cerut să demisioneze, potrivit raportului.

„O mulțime de tineri care s-au înrolat în forța voluntară de patru ani au decis să plătească o penalizare și au renunțat mai devreme, deoarece spun că au venit pentru bani – nu pentru a lupta și nu pentru a muri”, a declarat Alexander Huang, directorul pentru afaceri internaționale al Kuomintang.

Istoria zbuciumată a Taiwanului cu propriile sale forțe armate este o parte din explicații. Dar, fără a intra în istorie, Wang Ting-yu, membru al comisiei de apărare a parlamentului taiwanez, a afirmat că, sub conducerea lui Tsai, relația dintre civili și militari din Taiwan s-a transformat: „Ea i-a făcut pe militari să realizeze că trebuie să aperi democrația”.

Recruții, blazați din start

Guvernul, a spus el, a mărit salariile pentru trupe și modernizează programele de pregătire, în parte prin aducerea de instructori străini și trimiterea unor unități taiwaneze pentru exerciții în SUA. Totuși, aceste schimbări nu s-au tradus încă în noi atitudini în rândul publicului larg, unde serviciul în forțele armate are puțin prestigiu sau atractivitate.

Wang Chung-wei, un recrut, a declarat că, la fel ca majoritatea tinerilor taiwanezi, nu așteptă cu nerăbdare experiența armatei. „Deloc. Va fi o pierdere totală de timp”, a spus el, adăugând că ar prefera să rămână acasă și să lucreze în afacerea familiei. „Nu contează pentru mine dacă China preia controlul. Oricum, familiile noastre au ajuns aici din China”.

„Nu am fost antrenat să lupt”

Phil Pi, în vârstă de 21 de ani, care a servit în armata taiwaneză anul trecut, a declarat că nu a învățat aproape nimic în timpul stagiului său. Din cauza restricțiilor Covid-19, recruții nici măcar nu au ieșit la alergat, deoarece exercițiile cu măști au fost considerate a fi prea epuizante, a spus el. Au exersat, totuși, de câteva ori, trageri la poligon. „Nu a fost o experiență foarte utilă. Nu am fost antrenat să lupt”, a spus Pi, adăugând că el și prietenii săi nu se vor oferi voluntari pentru a merge în linia întâi în cazul în care China ar invada. „Nu ar mai exista nicio speranță”.

Mai mulți alți tineri intervievați în cartierul comercial Ximending din Taipei au împărtășit acest sentiment, spunând că nu văd prea mult rost în a-și sacrifica viețile, având în vedere puterea imensă a Chinei. „Tinerii sunt cei care nu doresc unificarea cu China”, a spus generalul (r) Chang Yan-ting, fost comandant adjunct al forțelor aeriene din Taiwan. „Dar dacă vrei independență, trebuie să lupți, iar ei nu vor să lupte. Aici este conflictul”.

Sunt și excepții

Yi-hao, un student la Universitatea Națională de Apărare din Taiwan, este o excepție. „Înainte de războiul din Ucraina, am fost învățați că puterea militară a Rusiei este mai mare decât cea a Chinei, iar armata Taiwanului era mai puternică decât cea a Ucrainei”, a spus el. „Dacă au putut rezista atât de mult timp, Taiwanul va putea cu siguranță să reziste”.

El nu a dorit să i se folosească numele de familie, deoarece nu a fost autorizat de armată să vorbească. Lai Yi-chi, care a devenit locotenent după ce a absolvit Academia Navală în iunie, a declarat că a fost inspirată de curajul și rezistența soldaților ucraineni, un lucru despre care se discuta adesea la cursurile sale. „Și noi ar trebui să întruchipăm un astfel de spirit și determinare”, a spus ea.

Un „Prigojin” local bun

Ocolind forțele armate oficiale, unele grupuri de voluntari au decis să acționeze pe cont propriu, pregătindu-și concetățenii pentru un eventual război. Un astfel de grup este Kuma Academy, care a primit o donație de 100 de milioane de dolari din partea lui Robert Tsao, fondatorul United Microelectronics, una dintre cele mai mari companii de semiconductori din lume.

„Nu intenționăm să construim o armată privată”, a declarat Tsao. „Dar cred că efortul lor va crește probabil reziliența societății din Taiwan. Dacă știm cum să ne ascundem, cum să ne ajutăm unii pe alții, cum să păstrăm comunicarea, putem reduce destul de mult pagubele în timp de război”.