News

Lege cu dedicație în Parlament. Țăranii, forțați să arendeze terenurile agricole în condiții dictate de marii fermieri

Un proiect de lege depus la Senat i-ar putea forța pe țăranii cu mici terenuri agricole să le arendeze marilor fermieri doar pe o durată de minim 10 ani.
21.04.2022 | 08:04
Lege cu dedicatie in Parlament Taranii fortati sa arendeze terenurile agricole in conditii dictate de marii fermieri
Paul Stănescu a inițiat încă o lege care-i favorizează familia și îi sărăcește pe țărani/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Micii proprietari de pământ din România ar putea primi o nouă lovitură din partea Parlamentului, unde se pregătește un proiect de lege care le-ar limita dreptul de a dispune de propriile terenuri, beneficiarii fiind marii latifundiari care lucrează mari suprafețe agricole.

Țăranul nu va scăpa de arendaș nici mort

Un grup de parlamentari PSD din comisiile parlamentare de agricultură, cărora li s-au alăturat și doi liberali, au depus un proiect de modificare a prevederilor Codului Civil privind arenda. În momentul de față, codul nu impune o durată minimă a arendării terenurilor, singura condiție fiind ca arendarea să nu poată fi întreruptă înainte de finalizarea recoltării. Altfel spus, arendatorul și arendașul negociază între ei durata și condițiile arendării.

ADVERTISEMENT

Prin proiect se impune ca arendarea să se facă pe o perioadă de minim 10 ani, timp în care arendatorul nu va mai putea căuta să arendeze unui alt fermier, care ar putea oferi beneficii mai mari sau care, prin oferta sa, să acopere inflația.

Mai mult, în cazul decesului arendatorului, contractul va trebui derulat de către moștenitorii acestuia până la împlinirea termenului de 10 ani. Cum micii proprietari de la sate sunt în general oameni în vârstă, cei care exploatează suprafețele agricole se asigură astfel că nici urmașii lor, eventual oameni cu ceva mai multă carte, nu vor căuta oferte mai convenabile. De asemenea, este limitat accesul în domeniul arendării terenurilor agricole al tinerilor fermieri.

ADVERTISEMENT

Însă inițiatorii justifică noua prevedere prin costurile exploatării terenurilor agricole care nu pot fi amortizate în termen scurt. „Durata minimă obligatorie se impune ca urmare a dreptului, cât și a obligației arendașului de a investi în terene, ori orice investiție se face într-un context de stabilitate, fiind imperios necesară o perioadă de amortizare a investițiilor. Astfel, se urmărește dezvoltarea în domeniul agriculturii, ori dezvoltarea este condiționată de accesarea de fonduri europene, de contractarea creditelor bancare, de investiții pe termen mediu și lung”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

„Care nu face contract pe 10 ani, să-și lucreze el terenul”

Unul dintre inițiatori, deputatul Nicu Niță (PSD), secretar al Comisiei de agricultură a Camerei Deputaților, a invocat, într-o declarație pentru FANATIK, costurile mari legate de preluarea și îngrijirea unui teren, lucru care ar fi fost reclamat de cei care arendează suprafețe agricole.

ADVERTISEMENT

Dumneavoastră nu vă imaginați, dacă face un contract pe trei ani, câți bani investește în pământul dumnealui? Sau pe cinci ani… Deci trebuie să aibă și el un rezultat financiar după investiția pe care o face. Dacă face un contract pe trei an sau, după cum fac unii, pe un singur an, o persoană x poate să investească? Nu. De aia s-a făcut pe 10 ani.

Au fost foarte multe discuții, au venit cei care arendează terenul și erau nemulțumiți că arendarea era pe 7 ani, pe 3 sau chiar 2. Care nu face pe 10 ani contractul, să-și lucreze el terenul și să-și ia subvenția. Nimănui nu-i convine să bage bani doi ani într-un teren și după ce i-l scoți din bălării”, a declarat Nicu Niță.

ADVERTISEMENT

Daniel Constantin invocă investițiile multianuale

Considerente similare au fost invocate și de unul dintre cei doi semnatari de la PNL, fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin.

Dacă vă puneți în postura celui care arendează, și el are nevoie de stabilitate, nu de schimbarea de la an la an a terenurilor pe care le lucrează. Pentru a face lucrări în agricultură, este nevoie de o rotație a culturilor, de lucrări complexe care necesită investiții. Ele nu pot fi recuperate de la un la altul (…) Ca să pregătești un teren, este nevoie de câțiva ani pentru a pregăti bine solul pentru cultură și să fie și prietenos cu mediul”, a precizat fostul ministru.

Întrebat dacă perioada minimă de 10 ani nu restrânge dreptul proprietarului de a arenda celui care îi oferă condiții mai avantajoase, Daniel Constantin a negat. „El poate să facă un contract în condițiile pe care le dorește. Poate să crească după doi ani, trei, discută toate aceste lucruri”, a spus liberalul.

Totuși, Daniel Constantin a părut să dea înapoi, afirmând că în discuțiile din Parlament s-ar putea ajunge și la alte soluții decât cea a arendării pe o perioadă minimă de 10 ani.

Proiectul de lege eu l-am semnat, dar l-au scris colegii mei din comisie, iar inițiativa a plecat de la producători. Ei au venit cu o astfel de abordare. Lucrurile se vor discuta dacă este nevoie de o altă abordare. Dacă se va considera că nu este nevoie de așa ceva, se poate modifica fără doar și poate, dar eu rămân la ideea nevoii de stabilitate”, a conchis Daniel Constantin.

Clanul Stănescu, implicat într-o nouă lege care-i favorizează

Însă argumentele celor doi dau de bănuit din cauza circumstanțelor în care a fost avansat proiectul, printre ai cărui semnatari figurează inclusiv ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Majoritatea semnatarilor sunt membri ai Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, condusă de către social-democratul, Florin Barbu.

Acesta este deputat de Olt, fieful familiei Stănescu, în frunte cu fostul vicepremier Paul Stănescu, actual secretar general al PSD. Acesta, împreună cu fratele său Alexandru, deține mari suprafețe agricole luate în arendă, cei doi fiind printre marii latifundari din România. Paul Stănescu figurează și el printre inițiatorii legii care i-ar ajuta afacerea să prospere.

Miza reală: păstrarea arendei la un nivel redus

De asemenea, anunțul privind intenția lui Florin Barbu de a elabora un proiect de lege privind o durată minimă a arendării a fost făcut încă din decembrie, într-un editorial publicat de agrointel.ro, de către Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor. Acesta reclama că arenda ar fi crescut din cauza intereselor unor fonduri de investiții care au cumpărat suprafețe agricole.

Conform informațiilor mele, provenind de la mai multe surse din piață, fondurile de investiții speculative au, în acest moment, mai degrabă tendința să vândă terenuri din portofoliu din cauza prețului bun pe hectar în mai multe zone din țară. În aceste condiții, o parte dintre reprezentanții speculatorilor imobiliare vor să pună presiune pe preț prin „amenințarea” cu mutarea terenului de la un fermier la altul, crescând artificial prețul arendei. O perioadă minimă obligatorie a contractului de arendă ar „domoli” această tendință negativă”, scria Macovei pe 22 decembrie.

Nicio vorbă despre investițiile care pot fi amortizate doar pe durata a mai multor ani, nici despre misterioasa rotație a culturilor care ține un deceniu întreg și nici despre costurile terenurilor care ar fi preluate cu bălării pe ele, de parcă ar fi abia acum desțelenite. În schimb, Vlad Macovei părea deranjat de relația dintre cerere și ofertă care, potrivit lui, a crescut „artificial” costurile arendei. În esență, pare mai mult o răfuială între latifundiari și fondurile de investiții care ar fi „stricat” piața.

Suspect este și faptul că tot agrointel.ro a publicat încă de acum o săptămână expunerea de motive a legii, cu o frază care nu se mai regăsește în forma înregistrată oficial la Parlament: „În România există o nouă categorie de investitori, neimplicați în mod tradițional în sectorul agricol, alcătuită din traderi individuali și fonduri de investiții”. În forma finală, a fost menținută doar argumentația legată de costurile exploatărilor agricole.

Țăranii plătesc costurile războaielor celor cu bani mulți

Chiar dacă fondurile de investiții ar avea o politică deliberată de a-i determina pe latifundiari să ofere condiții mai bune arendatorilor, victimele colaterale ale contractelor pe 10 ani ar fi tot micii proprietarii pentru care mica rentă provenită din arendarea terenurilor reprezintă o sursă importantă de venit. La fel de importantă este și cota de produse agricole pe care le primesc din arendarea pământului pe care-l dețin.

Obligativitatea încheierii contractelor de arendă pe minim 10 ani le-ar lua și marja de manevră redusă pe care o au în momentul de față în căutarea unor condiții mai bune în care să-și arendeze terenurile.

Pământul îl am în arendă în două părți. Cel mai mult e la o firmă mare, iar restul l-am dat unui mic fermier din sat. I l-aș fi dat pe tot, că m-am înțeles mai bine cu el, dar mi-a zis că încă nu are utilaje destule să-l lucreze pe tot. Eu am mai schimbat arendașii și de la an la an, dar acum am încheiat contract pe 10 ani că îmi dă mai mult decât înainte”, ne-a declarat un mic proprietar agricol din județul Neamț.

Trebuie spus că proiectul ar avea impact și asupra veniturilor statului întrucât marii fermieri au luat în arendă și terenuri care aparțin Agenției Domeniilor Statului, printre ei aflându-se Gigi Becali și Ioan Niculae, potrivit Economica.net.

Nu este prima dată când lobby-ul făcut în Parlament de către marii fermieri îi lovește pe micii proprietari de pământ. O lege adoptată în 2020 impunea condiții draconice pentru vânzarea pământurilor, forțând micii proprietari care doresc să-și vândă terenurile să o facă în favoarea arendașilor, care pot astfel dicta prețul. Legea a fost promovată tot de către parlamentari ai PSD.

ADVERTISEMENT