Legea Anastasia, blocată doi ani în Parlament. Politicienii care au respins-o inițial se laudă acum cu adoptarea ei

Accidentul de la 2 Mai în care un șofer drogat a ucis doi tineri studenți a șocat opinia publică până în punctul în care au apărut și reacții din mediul politic, legate de faptul că Legea Anastasia, adoptată recent, va face ca autorii unor asemenea tragedii să nu mai poată scăpa doar cu pedepse cu suspendare. Numai că mult lăudata lege a fost respinsă inițial de Parlament, iar unul dintre parlamentarii care se bate acum cu pumnii în piept cu intrarea în vigoare a legii a contribuit activ la respingerea ei în urmă doi ani.

Legea, „confiscată” de un deputat care i s-a opus

În esență, legea prevede că șoferii care produc accidente mortale sub influența alcoolului sau drogurilor precum și cei care nu au permis de conducere valabil să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, așa cum era practica cvasigenerală de până acum a instanțelor, ci numai cu executare. Adoptată de Parlament în luna iunie și promulgată în iulie, efectele legii asupra comportamentului șoferilor români urmează să se producă în perioada următoare.

Însă proiectul inițial al legii a fost respins acum două ani de partidele ai căror reprezentanți se laudă cu aceasta. Cazul cel mai supărător este cel al deputatului PSD Radu Cristescu care în urmă cu doi ani a contribuit la respingerea legii întrucât s-a abținut de la vot, împreună cu toți colegii săi de partid, în frunte cu președintele PSD și actual premier, Marcel Ciolacu, ceea ce a însemnat neadoptarea legii.

„Ce se întîmplă: în alte vremuri, cu banii părinţilor, cu avocaţi grei şi cu relaţiile potrivite, criminalul precis ar fi scăpat cu 2-3 ani cu suspendare. Dar a înţărcat bălaia. Criminalul va face puşcărie de la 7 ani şi jumătate în sus. Poate chiar vreo 10, pentru circumstanţe agravante. Şi asta pentru că el va fi primul «client» al legii Anastasia, creată de PSD”, se laudă acum Cristescu, fără nicio urmă de jenă pentru „talpa” pusă proiectului inițial.

Digi24.ro

Celentano, mesaj-manifest după primul tur prezidențial: „Ne-am întors în Evul Mediu sau la piramide? Alo, faraoane, ce facem?"

Birocrații Ministerului Justiției, complici la tergiversare

La rândul său, legea Anastasia a fost evocată și de către ministrul Justiției, Alina Gorghiu. „Această lege nu a fost dată întâmplător, ci pentru că România este pe primul loc în Europa la accidente în circulaţie. Vă spun din statistica pe care am văzut-o la Ministerul Justiţiei că jumătate din cazurile cu care serviciul de probaţiune se ocupă sunt legate de persoane care fie au condus fără permis, fie au condus sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, fie alte lucruri legate de incidente de circulaţie”, a declarat Alina Gorghiu, citată de News.ro.

Ce a omis Gorghiu să spună este că, acum doi ani, PNL a votat împotriva legii, spre deosebire de social-democrați care doar s-au abținut. Atunci liberalii au luat de bune considerațiile „experților” de la Ministerul Justiției, peste care acum Gorghiu este șefă. În punctul de vedere al Guvernului, elaborat atunci de Ministerul Justiției, se spunea că nu trebuie eliminată posibilitatea pedepsei cu suspendare întrucât afectează dreptul judecătorului de a individualiza pedepsele în funcție de circumstanțe. Asta în pofida statisticii pe care o evocă acum ministrul.

Povestea legii Anastasia arată că meritul nu aparține vreunui partid, așa cum spune Cristescu, și nici responsabilității instituțiilor statului, cum lasă de înțeles Gorghiu, ci mai degrabă încăpățânării unui singur ins care a crezut că poate obține rezultate diferite, făcând același lucru de mai multe ori. În septembrie 2019, senatorul Robert Cazanciuc (PSD) a depus primul proiect la Senat, prima Cameră sesizată, iar în decembrie proiectul a trecut prin adoptare tacită.

Doi ani cu suspendare pentru Legea Anastasia

Ajuns la Camera Deputaților, proiectul a „băltit” un an și jumătate, cu toate că urgența reglementării era evidentă din datele statistice care indicau că în intervalul 2009-2018 numărul infracțiunilor contra regimului circulației pe drumurile publice crescuseră cu 60%. Lovitura de grație a fost dată de punctul de vedere negativ trimis de guvernul condus atunci de Ludovic Orban. „Inițiativa legislativă vine în contradicție cu filosofia actuală a Codului penal în privința criteriilor pe baza cărora instanța aplică pedeapsa în cazul unui concurs de infracțiuni și individualizează ulterior executarea acesteia”, se spunea în document, formulare care a fost preluată integral în raportul Comisiei juridice.

Digisport.ro

Ce scriu americanii, după atacul fără precedent al Simonei Halep la adresa ITIA

Votul din 8 iunie 2021 al plenului Camerei Deputaților, forul decizional, a fost unul catastrofal: 195 de voturi pentru respingere și 105 abțineri. Împotriva legii au votat toți parlamentarii PNL, USR (în frunte cu președintele Cătălin Drulă), UDMR (cu Kelemen Hunor în sală), AUR (cu tot cu George Simion). Marcel Ciolacu și deputații social-democrați s-au abținut cu toate că era vorba de o inițiativă a unui coleg de partid de la Senat. Cu un alt rezultat al votului, legea ar fi fost aplicată de 2 ani, iar severitatea ei poate că i-ar fi speriat până acum pe cei care obișnuiesc să se urce băuți sau drogați la volan sau fără permis de conducere.

Încăpățânarea lui Cazanciuc

La aproape un an de la acest vot, pe 1 iunie 2022, o fetiță de 4 ani, Anastasia, a fost ucisă de o șoferiță care circula cu viteză, fără să aibă permis de conducere. Tragedia l-a determinat pe Cazanciuc să depună un alt proiect de lege cu o formulare identică, în esența sa. Regulile parlamentare prevăd că semnatarul unui proiect de lege respins nu poate depune un alt proiect care să aibă aceleași reglementări. Numai că primul proiect fusese depus în legislatura precedentă, 2016-2020, chiar dacă a fost respins de actualii parlamentari.

Senatorul a reluat proiectul cu toate că în Camera Deputaților sunt aceeași oameni care i-au respins prima variantă. „O inițiativă în memoria lui Ciprian, Ion, Gheorghe, Alexandru și a celor 100 de persoane care au pierit pe șosele din data de 8 iunie 2021 (momentul votului de respingere din Camera Deputaților) și până astăzi, din cauza unor „șoferi” inconștienți. În memoria Anastasiei, fetița care anul acesta, chiar de Ziua Copilului, la doar 4 ani, a fost spulberată de un șofer fără permis, într-o goană nebună prin localitate”, scria Cazanciuc pe Facebook în noiembrie 2022, când a depus noul proiect.

Așa a apărut numele de Legea Anastasia, deși este ironic că tocmai în cazul femeii care a omorât-o pe fetiță legea nu s-a aplicat. Însă evocarea acestei tragedii prin numele legii s-a dovedit mai de impact. De asemenea, Cazanciuc a reușit să-l coopteze drept co-inițiator pe Cătălin Fenechiu, liderul senatorilor PNL, și a strâns mai mult semnături de susținere înainte ca proiectul să fie depus. Legea fost adoptată în februarie 2023 cu votul unanim al senatorilor și apoi trimisă la Camera Deputaților. De data aceasta, cei care s-au opus adoptării în urmă cu doi ani s-au lăsat înduplecați rezultatul votului din luna iunie fiind 263 pentru, 6 împotrivă, 2 abțineri. Însă întârzierea de doi ani a curmat peste 100 de vieți, printre care și cea unei fetițe de 4 ani…

Trebuie menționat că cei de la Ministerul Justiției care menționau acum doi ani „filosofia Codului Penal” nu și-au schimbat poziția, vorbind în continuare de dreptul instanțelor de a diferenția pedepsele între închisoare cu executare și închisoare cu suspendare. „O astfel de eliminare a dreptului de apreciere al instanței de judecată apare ca fiind dificil de susținut în condițiile unei atitudini cooperante a inculpatului, pe de-o parte, și anulează acest drept de apreciere și în cazul infracțiunilor în care culpa a fost comună”, se spune în punctul de vedere al guvernului Ciucă cu privire la Legea Anastasia. Astfel, „filosofii” de la Ministerul Justiției sunt mai preocupați ca judecătorii să aibă o marjă mai largă în stabilirea pedepselor și despre răsplătirea „atitudinii cooperante” din partea șoferilor care au băgat oameni în mormânt pentru că au condus beți sau drogați.