Legea anti-nepotism, pe masa politicienilor. Proiectul venit din afara sistemului prin care amantlâcurile ar putea fi sancționate penal

Un proiect de lege fără precedent în România ajunge pe masa politicienilor și promite să zguduie din temelii una dintre cele mai tolerate realități ale sistemului public: favoritismul. Nepotismul, clientelismul, relațiile personale și chiar ceea ce, în limbaj popular, este numit ”amantlâc” ar putea deveni, în sfârșit, sancționabile penal, chiar și în lipsa mitei sau a unui prejudiciu direct.

Proiect împotriva nepotismului din România

Inițiativa, venită din zona civică, pune în oglindă incomodă în fața clasei politice și deschide o dezbatere care, de ani de zile, este evitată sau tratată superficial. Autorul acestui demers este Dimitrie Chele, reprezentant al platformei Abuz în Sănătate, a explicat, pentru FANATIK, logica din spatele proiectului și nevoia de a acoperi un vid legislativ evident.

„Când am redactat acest proiect m-am gândit și eu la situația asta, că poate exista un grad de rudenie, iar acea persoană să fie, de fapt, competentă, de aceea în proiect se menționează de intervenția și denaturarea concursului într-un mod determinant și injust prin acel avantaj nejustificat”, spune Chele, conturând încă din start nuanțele unei probleme mult mai complexe decât pare la prima vedere.

Prejudiciul moral, marea noutate

În România, marile distorsiuni ale sistemului public nu sunt generate doar de corupția clasică, aceea care implică bani, contracte sau șpăgi evidente, ci de un fenomen mult mai subtil și mai răspândit: favoritismul sistemic. Este acel mecanism invizibil prin care regulile sunt „ajustate”, procedurile sunt „interpretate”, iar rezultatele sunt, de multe ori, stabilite dinainte.

Digi24.ro

Băsescu: „Tandemul Trump–Putin a fost bătut măr de poporul maghiar. Trump va pleca, America rămâne!”

Concursuri organizate doar de formă, cu un câștigător prestabilit, criterii modificate din mers pentru a avantaja un anumit candidat, punctaje acordate subiectiv sau fără justificare reală, ignorarea incompatibilităților, promovări accelerate pentru persoane „bine conectate”, toate acestea sunt situații bine cunoscute în spațiul public. Problema este că, în actualul cadru legal, ele scapă de cele mai multe ori oricărei sancțiuni penale.

Digisport.ro

Tragedie în lumea fotbalului! Ucis cu sânge rece la 20 de ani, de față cu toți colegii săi

Explicația este simplă și, în același timp, frustrantă: dacă nu există mită, nu putem vorbi despre infracțiuni de corupție. Dacă nu poate fi demonstrat un prejudiciu concret, nu putem vorbi despre abuz în serviciu. Iar între aceste două repere juridice rămâne o zonă gri imensă, în care se întâmplă, de fapt, cele mai multe nedreptăți.

„Legea e gândită să acopere toată partea asta foarte greu astăzi sancționabilă penal, deoarece nu vorbim despre un prejudiciu. În lipsa unui prejudiciu nu putem discuta despre abuz în serviciu, la fel, în lipsa mitei, nu putem discuta de infracțiuni de corupție, motiv pentru care persistă nedreptatea în societate și e foarte greu realizabilă”, explică Dimitrie Chele, pentru FANATIK.

Inițiatorul legii atacă inclusiv numirile pe criterii informale

Noua propunere legislativă vine tocmai să umple această lacună. Elementul de noutate nu este doar incriminarea favoritismului, ci schimbarea completă a perspectivei juridice: accentul nu mai cade pe rezultatul material, ci pe integritatea procedurii. Cu alte cuvinte, nu mai contează doar dacă cineva a primit bani sau dacă s-a produs un prejudiciu, ci dacă regulile jocului au fost deturnate în mod intenționat pentru a favoriza pe cineva.

Este o mutație conceptuală majoră, care ar putea schimba modul în care sunt analizate și sancționate abuzurile din sistemul public. Practic, dacă se demonstrează că o procedură a fost viciată în mod determinant pentru a crea un avantaj nejustificat, fapta ar putea deveni infracțiune, chiar dacă nu există un folos patrimonial direct.

„Noutatea inițiativei legislative e faptul că face mult mai ușor incriminabile astfel de fapte, condamnând felul în care se intervine pe lângă un funcționar public pentru a crea un avantaj nejustificat. Ideea e de a combate avantajul nejustificat”, subliniază Chele.

Exemplele oferite de inițiator sunt cât se poate de concrete și familiare. De la concursuri din sistemul medical, unde „se trag sfori” pentru a favoriza un anumit candidat, până la contracte publice „cu dedicație”, în care caietul de sarcini este construit astfel încât să corespundă unui participant anume.

Dimitrie Chele de la platforma ”Abuz în Sănătate” pomenește și de contractele date cu dedicație

„Să ne gândim, de exemplu, să folosim sistemul medical, când se trag sfori pentru a fi favorizat un anumit candidat, în sensul că i se acordă o notă mai mare la practică sau ceva de tipul ăsta. Vorbim și despre contractele care se dau cu dedicație, când în caietul de sarcini se prevăd niște lucruri de așa natură încât să corespundă unui anumit participant”, explică acesta.

Un alt exemplu relevant este cel al promovărilor pe criterii informale. Imaginea clasică a „norei profesorului” care lucrează la spital ajungând șefă de secție, de ce nu, nu e doar un clișeu, ci o realitate care nu poate fi sancționată penal.

„Spre exemplu, dacă în sistemul medical este scos un post la concurs și îl ocupă nora unui profesor universitar, care devine șefă de secție. E foarte ușor, în lipsa unui prejudiciu sau a unei mite, fără să existe aceste condiții prealabile, să fie favorizată și ocupă postul în detrimentul unei alte persoane pregătite”, spune Chele.

Avantajul nejustificat, termeni-cheie în proiectul aflat pe masa politicienilor

Efectele acestor practici sunt profunde și, pe termen lung, devastatoare pentru funcționarea statului. Nu este vorba doar despre o nedreptate punctuală, ci despre o erodare sistematică a încrederii în instituții și despre blocarea meritocrației, susține activistul care a trimis proiectul șefilor principalelor partide din România.

„Asta conduce, cum am spus și în expunerea de motive, la căpușarea instituțiilor publice. Ideea e ca cel mai competent, cel mai apt să ocupe postul respectiv”, punctează inițiatorul proiectului. Noua lege propune introducerea a două articole în Codul penal, care să sancționeze atât fapta funcționarului public care deturnează procedura, cât și pe cei care contribuie la această deturnare, fie prin presiuni, fie prin furnizarea de informații false sau intervenții administrative.

Un aspect esențial este definirea clară a noțiunii de „avantaj nejustificat”, care include nu doar beneficii materiale, ci și avantaje de imagine, de carieră sau de poziție. În plus, legea introduce conceptul de „încălcare determinantă”, adică acea abatere fără de care rezultatul ar fi fost diferit. Delimitarea este importantă pentru a evita abuzurile și pentru a nu transforma orice eroare administrativă într-o infracțiune. Proiectul prevede explicit că diferențele de apreciere profesională, dacă sunt făcute cu bună credință, nu constituie infracțiune.

„Dacă proiectul trece, ar fi nociv pentru majoritatea clasei politice”

În același timp, legea extinde răspunderea și asupra celor din afara sistemului public care contribuie la favorizarea unei persoane, dar și asupra celor care, deși au obligația de a semnala neregulile, aleg să tacă. Inițiativa are, însă, și o componentă puternic politică, chiar dacă autorii insistă cu faptul că este un demers total apolitic. Proiectul a fost deja trimis către Guvernul României, Ministerul Justiției și cele mai cunoscute și influente partide de la ora actuală, PSD, PNL, USR și AUR.

„Evident, dacă proiectul ar trece, ar fi nociv pentru majoritatea clasei politice. Mă aștept la reticență, dar noi mizăm și pe faptul că nu vor putea justifica public factorii politici opoziția față de proiect. Cum ar putea să spună că nu doresc ca favoritismul și clientelismul să fie chestiuni combătute?”, spune Chele, anticipând dificultățile pe care le va întâmpina inițiativa.

Întrebat dacă nu cumva acest demers ar putea duce la alte abuzuri, căci sunt situații în care cineva chiar e competent într-o funcție, deși e ruda cuiva sau nu a trecut prin toți pașii, Chele ne-a spus că proiectul nu contrazice principiul meritocrației, chiar dacă vorbim, de data asta, despre prejudicii mai degrabă morale (dincolo de cele palpabile).