Legea Bode-Ciucă a trecut de Parlament, opoziția acuză limitarea dreptului la protest. Cât adevăr este în acuzațiile USR și AUR

Deputații au votat un proiect de lege de modificare a Codului Penal inițiat de către premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne Nicolae Bode, prin care sunt majorate o serie de pedepse. Partidele de opoziție reclamă faptul că proiectul va face posibilă sancționarea cu închisoare a participanților la proteste de stradă.

„De astăzi, România este oficial o dictatură”

Principala controversă s-a iscat în ce privește modificarea articolului 371 din Codul Penal care prevede sancționarea tulburării ordinii și liniștii publice și care, în forma în vigoare prevede: „Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Prin proiectul celor doi, articolul este „spart” în două alineate distincte. Astfel, alineatul 2 se referă la situațiile în care tulburarea ordinii și liniștii publice este comisă prin violență, ceea ce va duce la o pedeapsă la închisoare de la 1 la 5 ani. În primul alineat, este incriminată fapta comisă prin „amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor”, care pot aduce amendă sau închisoare de la 3 luni la 2 ani. În forma inițială, modificată apoi la Comisia juridică, Bode și Ciucă propuseseră închisoare de la 1 la 5 ani.

Opoziția reclamă faptul că incriminarea separată a tulburării ordinii publice prin acte nonviolente, ci doar prin amenințări și atingeri aduse demnității persoanelor, creează premisele pedepsirii participanților la proteste de stradă chiar și pentru simple injurii aduse guvernanților.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

„Eu m-aş uita la colegii liberali care, în anii 2019, 2018, îşi purtau paşii prin Piaţa Victoriei şi se pozau acolo şi erau acuzaţi de către unii politicieni de la putere, pe vremea aceea, de tulburarea liniştii publice. Dacă ar fi fost să se discute pe vremea aceea despre majorarea pedepselor la această infracţiune ar fi luat foc. Atâta ipocrizie e greu de imaginat. În realitate, statele autoritare, statele în care democraţia este grav afectată, acelea au tendinţa ca la fiecare eveniment care se întâmplă să mărească pedepsele”, a afirmat, în plenul Camerei, deputatul Stelian Ion (USR), fost ministru al Justiției.

Acesta a spus că, în situația în care un manifestant ar folosi un spray lacrimogen, cu efecte incomparabil mai mici decât cele ale gazelor împrăștiate de jandarmi la protestul din 10 august 2018, el va risca o pedeapsă mai mare decât pentru ucidere din culpă. „La aberaţiile astea se ajunge când “doctori” în nimic şi acuzaţi de plagiat care fug de lege ca dracul de tămâie ajung să legifereze şi să facă Codul Penal în România”, a spus Ion.

„De astăzi, oficial, România este o dictatură. Aţi pus pumnul în gură opoziţiei, luându-ne dreptul la cuvânt – asta urmează în Biroul permanent – şi legea Ciucă – Bode pentru a restricţiona protestele, cu tulburarea liniştii publice”, declarat, la rândul său, liderul AUR, George Simion.

Sancțiuni mai dure pentru infracțiunile comise cu violență

În schimb, Lucian Bode a negat că proiectul ar fi menit să creeze o amenințare pentru cei care vor să conteste în stradă conducătorii țării. „Se realizează o delimitare între fapta comisă prin violență de limbaj față de fapta comisă prin violență fizică”, justifica Bode amendamentul care a rămas în forma finală a legii. Numai că tocmai lipsa acestei delimitări lăsa la latitudinea judecătorilor să decidă care este pedeapsa potrivită, în funcție de gravitatea faptei: amendă pentru injurii sau închisoare pentru violență fizică. Pe viitor, magistrații vor fi obligați de Codul Penal să ia în calcul trimiterea la închisoare inclusiv pentru fapte care nu au fost comise cu violență.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Într-o postare pe contul său de Facebook, Lucian Bode a negat acuzațiile opoziției, punând însă accent pe alte prevederi ale proiectului. „Scopul reglementărilor este de a proteja viața și de a avea un spațiu public sigur pentru copiii și familiile noastre, în care să acordăm protecție persoanelor vulnerabile, în fața faptelor antisociale cu violență. În niciun caz nu este o lege împotriva celor care respectă regulile democratice ale exprimării publice pașnice, ci va oferi cadrul necesar pentru întărirea autorității statului, care să sancționeze mai dur acele infracțiuni, mai ales în forma lor agravantă, care aduc atingere integrității fizice a persoanelor”, a scris ministrul.

Din perspectiva protejării unor persoane vulnerabile, Bode are dreptate întrucât sunt majorate cu o treime pedepsele pentru fapte penale comise în anumite circumstanțe agravante, cum ar omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări: profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate sau infirmităţii victimei. De asemenea, este diferențiată pedeapsa pentru lovire și alte violențe în funcție de cât de afectată este victima agresiunii sau dacă victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului.

Legitima apărare, abandonată în Parlament

Însă trebuie spus că în forma finală a proiectului lui Bode și Ciucă nu se mai regăsește o prevedere care ar fi schimbat legislația penală într-un capitol foarte important, anume dreptul la legitimă apărare. Codul Penal stabilește prezumția de legitimă apărare pentru cei care resping prin forță „pătrunderea unei persoane într-o locuință, încăpere, dependința sau loc împrejmuit ținând de aceasta, fără drept, prin violență, viclenie, efracție sau alte asemenea modalități nelegale ori în timpul nopții.”

Cu alte cuvinte, legitima apărare este prezumată doar dacă ești în propria casă. În situația în care ești atacat pe stradă și ripostezi, iar agresorul își pierde viața în urma unei lovituri, cel care se apără riscă să fie judecat pentru omor din culpă, chiar dacă nu a intenționat să-l ucidă pe agresor.

Prin proiectul lor de lege, Lucian Bode și Nicolae Ciucă au vrut să extindă prezumarea legitimei apărări și într-un spațiu public, în fața unui atac „fără drept, săvârșit în public săvârșit în public de către o persoană având asupra sa o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.”

Cei doi își justificau propunerea prin faptul că dreptul la viață și la integritate fizică trebuie să fie la fel de bine protejat atât în cadrul privat, cât și în public. De asemenea, ei menționau că prezumția de legitimă apărare nu are un caracter absolut și poate fi infirmată prin probe, dacă este cazul. Astfel, ar exista mecanismul juridic necesar că legitima apărare nu este invocată nejustificat, ca o modalitate de a masca o agresiune sau un răspuns disproporționat de mare față de agresiunea inițială.

Însă extinderea prezumției de legitimă apărare în spațiul public a fost eliminată în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică a Camerei Deputaților, înainte de trimiterea la plen a proiectului de lege. Paradoxul este că eliminare a fost propus chiar de către ministrul de Interne, Lucian Bode. În raportul Comisiei, nu apare nicio motivare a eliminării, așa cum ar fi procedura standard pentru modificările făcute în urma dezbaterilor din comisiile parlamentare.