News

Legea CSM stabilește cine controlează sistemul judiciar. „Revenim de la sistemul Stănoiu la conceptul de feudalizare a justiției”

Experții în justiție avertizează că proiectul de lege privind organizarea CSM riscă să concentreze tot mai multă putere în jurul câtorva funcții cheie
23.09.2022 | 13:42
Legea CSM stabileste cine controleaza sistemul judiciar Revenim de la sistemul Stanoiu la conceptul de feudalizare a justitiei
Reforma din Justiție ridică mari semne de întrebare. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

După ce în această săptămână Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), legea urmează să fie dezbătută în Senat în calitate de cameră decizională.

Vulnerabilitățile ascunse în legea CSM

Consiliul Superior al Magistraturii este organismul central al sistemului judiciar. Cu judecători și procurori aleși pentru o perioadă de șase ani, instituția are rolul de a garanta independența sistemului de justiție. Deși din plenul CSM fac parte și ministrul justiției, procurorul general și doi reprezentanți ai societății civile, numiți de Parlament, multe dintre deciziile cheie ale CSM se iau în secțiile speciale ale judecătorilor și procurorilor – numirile în funcțiile de conducere, acțiunile disciplinare, rapoartele de activitate, etc.. Actuala putere s-a angajat să repare întregul arbore al Legilor Justiției după seria de modificări aduse în perioada 2017-2019, cu scopul declarat de a scăpa de MCV și astfel de a reuși aderarea la spațiul Schengen. Obiectivul a fost trecut și în PNRR.

ADVERTISEMENT

Miercuri, Camera Deputaților a adoptat legea CSM la mai puțin de 24 de ore după ce s-au încheiat cele trei zile de consultări în cadrul Comisiei Juridice special compuse pentru această sarcină. Deputații puterii au reușit să dezbată cele peste 300 de amendamente și prevederi ale legii într-un timp record, respingând pe cale rulantă toate amendamentele ridicate de către opoziție. La fel au stat lucrurile și la votul din Cameră, acolo unde legea a trecut fără modificări semnificative. Toate cele peste 170 de amendamente depuse de Asociația Forumul Judecătorilor au fost respinse de către deputații puterii.

Forma care merge acum spre Senat a păstrat o serie de prevederi despre care asociațiile magistraților dar și societatea civilă susțin că au rolul să concentreze puterea în sistemul judiciar în jurul a doar câtorva funcții cheie. Astfel, conducerea Curții Supreme urmează să fie numită și revocată de secția pentru judecători a CSM, inclusiv președinții de secții după cum ministrul justiției urmează să propună procurorul general PICCJ, prim adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii șefi DNA și DIICOT și și adjuncții acestora dar și procurorii șefi de secție ai PICCJ, DNA și DIICOT, secția de procurori a CSM având doar aviz consultativ.

ADVERTISEMENT

Mai mult, atât președintele Înaltei Curți cât și procurorul general pot exercita acțiuni disciplinare, fără a ține cont de concluziile formulate de inspectorii judiciari. Situația este cu atât mai problematică la Curtea Supremă, pentru că, în cazul unei acțiuni disciplinare demarate de către șefa acestei instanțe, acțiunea este judecată tot la Înalta Curte, ceea ce pare a indica un vădit conflict de imparțialitate.

La fel, în cadrul Inspecției Judiciare funcțiile de conducere urmează să fie ocupate fără o procedură de concurs cât de cât obiectivă. Inspectorul șef și inspectorul șef adjunct vor fi numiți de plenul CSM doar pe baza prezentării unui proiect, iar directorii celor două direcții de inspecție nu mai sunt numiți prin concurs ci de către secțiile CSM, la propunerea inspectorului șef, pe baza evaluării unui proiect de management. Mai mult, inspectorii judiciari urmează să fie aleși de către inspectorul șef și secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, comisiile de concurs pentru proba scrisă fiind numite de inspectorul șef. De asemenea modul de derulare a concursului a fost scoasă din lege, urmând să fie stabilit prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii.

ADVERTISEMENT

Nu în ultimul rând a fost introdusă posibilitatea ca magistrații cu funcții de conducere care sunt aleși în CSM să nu mai trebuiască să renunțe la acestea, putând să le rezerve pe toată durata mandatului de 6 ani. Altfel spus, ei vor continua să conducă instanțele și parchetele din poziția de membru al CSM.

O tentativă de feudalizare a justiției

Laura Ștefan, expert anti-corupție în cadrul ONG-ului EFOR, susține că toate aceste modificări denotă o tendință de concentrare a puterii în sistemul judiciar. Faptul că președintele ÎCCJ poate demara o acțiune judiciară, indiferent de raportul IJ, indică un mecanism lipsit de echidistanță, subliniază expertul. Mai mult, Laura Ștefan, care a făcut parte și dintr-o comisie de experți pentru numirea procurorului șef al parchetului anticorupție din Republica Moldova, susține că țara noastră pare a se îndepărta complet de sistem obiectiv de numire.

ADVERTISEMENT

„Este problematică această competență dată președintei Înaltei Curți, atât din perspectiva percepției de lipsă de echidistanță în analizarea cererii cât și din perspectiva importanței pe care Inspecția Judiciară trebuie să o joace în procedura disciplinară. Atunci când procedura disciplinară se face prin inspecție se face după niște reguli, dar dacă se face de președintele ÎCCJ sau de către Procurorul General, aceștia pot să meargă mai departe cu acțiunea chiar dacă Inspecția Judiciară sugerează oprirea acțiunii disciplinare prin raportul său. Atunci, în mod evident, tot ceea ce am obținut în acești ani, și anume întărirea capacității Inspecției Judiciare, a independenței acesteia – pentru ca ei să fie singurii care gestionează această zonă, dispare prin această modificare legislativă.

Numirile meritocratice și transparente, bazate pe proceduri competitive sunt singurele de antură să crească încrederea în Justiție și singurele care să atragă magistrați cu un background serios care să ocupe aceste funcții. De exemplu, în Republica Moldova există cu totul altă procedură de numire a procurorilor șefi, au fost un interviuri făcute de o comisie externă, interviuri disponibile online, formată din oameni care nu au legătură cu sistemul. Din păcate pentru România, nu putem să facem nicio comparație cu ce există în sistemul nostru judiciar”, a declarat, pentru FANATIK, Laura Ștefan.

Aceasta subliniază că puterea în sistemul judiciar pare a se concentra în secțiile din CSM, care vor avea puterea absolută în a face numirile în instituțiile cheie ale sistemului. Lucrurile stau și mai grav în contextul în care s-au schimbat și regulile privind votul din plenul CSM, scăzându-se numărul necesar pentru cvorum și pentru adoptarea hotărârilor, deci vom asista la o reducere la tăcere a vocilor minoritare, subliniază Laura Ștefan.

„Pe o temă atât de sensibilă cum este cea a legilor justiției, este insuficient să spunem, așa cum afirmă domnul Predoiu, că pentru orice soluție legislativă există unii care o susțin și unii care o contestă. Așa este, însă nu aceasta este întrebarea justă. Cred că întrebarea justă este „ce anume e bine pentru Justiția din România?”, ce a funcționat și ce nu a funcționat în Justiția din România.

Să ne gândim la câteva exemple: România este o țară în care procurorul general adjunct a intrat la pușcărie pentru că a vândut subiecte de examen la examenele de promovare în funcțiile de conducere la procurori, e vorba de doamna Gabriela Ghiță. S-a întâmplat asta tocmai pentru că existau proceduri competitive și pentru că se încerca fraudarea acestora. Gândiți-vă ce înseamnă acum ca oamenii în funcțiile de conducere să fie puși cu mâna de către șefii de instanțe sau șefii de parchet. 

Cum poți să rezervi un post care acum durează trei ani pentru o perioadă de șase ani. Vorbim de o vulnerabilizare a acelei funcții, care practic nu poate fi ocupată pe o durată de șase ani. E greu de înțeles ce înseamnă ca președintele Curții de Apel București, sau oricare alta din țară, să își rezerve postul pentru o perioadă de șase ani. În practica anterioară modificărilor din 2005 asta a însemnat că oamenii ăștia concentrau în mâinile lor o putere extraordinară, iar acum șefii de instanțe și parchete vor numi și funcțiile de conducere de rang inferior. Și vor avea pozițiile rezervate, pozițiile alea nu se vor putea ocupa prin concurs în perioada de șase ani, deci, de facto, ei vor conduce și instanțele și parchetele din care provin”, a mai precizat, pentru FANATIK, Laura Ștefan.

Ignorarea instituțiilor europene

Miercuri, chiar în ziua în care legea CSM era adoptată de Camera Deputaților, Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, solicita autorităților române să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a adopta legile justiției. „Comisia Europeană este în contact cu autoritățile române pentru a discuta reformele și recomand să așteptăm avizul Comisiei de la Veneția asupra proiectelor de legi ale justiției înainte de a le adopta, pentru a ne asigura că sunt în conformitate cu standardele europene”, a scris acesta într-o postare pe Twitter.

De altfel opoziția a cerut încă amânarea oricăror dezbateri asupra legilor justiției până la avizul Comisiei de la Veneția, fapt ignorat de parlamentarii puterii care au trimis și votat proiectul la Cameră. „Argatul PSD Cătălin Predoiu vrea odată pentru totdeauna control politic total pe Justiție”, a scris pe pagina sa de Facebook, președintele USR, Cătălin Drulă.

„PSD-PNL-UDMR au rupt pachetul de legi ale justiției și au introdus deja în plenul Camerei deputaților legea privind CSM. Și au și votat-o. Nimic nu este reformat, nimic nu este îmbunătățit cu adevărat. Este legea lui Dragnea ușor cosmetizată. Ministrul Predoiu este urmașul mândru al gândirii lui Dragnea de a slăbi sistemul judiciar pentru a-l putea controla. Viziunea lui Predoiu pentru legile justiției este de centralizare a puterii în sistemul judiciar, o viziune deosebit de nocivă.
Chiar și în Comisia Iordache, din vremea lui Dragnea, legile au fost discutate cel puțin 6 luni”, a scris pe Facebook și fostul ministru al justiției, Stelian Ion.

Parlamentarii PSD și PNL au justificat adeseori graba cu care au trecut aceste proiecte legislative ca un pas necesar pentru ridicarea MCV dar și îndeplinirea unui obiectiv asumat în PNRR. Laura Ștefan subliniază însă că în PNRR acest obiectiv este trecut pentru anul viitor, deci actuala guvernare ar avea tot timpul să aștepte raportul Comisiei de la Veneția și să vină cu un proiect de lege care să respecte recomandările Comisiei.

„Nu înțeleg nici acest refuz de a coopera cu instituții europene, precum Comisia de la Veneția. Termenul din PNRR pentru reforma din justiție este anul viitor, nu înțeleg această grabă, nu înțeleg de ce se întâmplă chiar acum, înainte de finalizarea mandatelor actuale ale membrilor CSM și probabil înainte de organizarea unor concursuri pentru funcții de conducere. Nu vreau să speculez, însă nu pot să nu constat că e greu de găsit o explicație rezonabilă”, a declarat, pentru FANATIK, Laura Ștefan.

Europarlamentarul Ramana Strugariu, membru în Comisia pentru Libertăți Civile și Justiție a Parlamentului European, susține că asistăm la un proces de feudalizare a sistemului judiciar din România, unul în care tot mai multă putere este concentrată în câteva funcții cheie, unde procedurile de numire devin tot mai subiective și la discreția polilor de putere din sistem.

„Ce trebuie evitat cu orice preț este feudalizarea sistemului de justiție. De principiu, chestiunea de a concentra puterea în mâna câtorva oameni și de a numi ierarhic și de a decide ierarhic în contexte care sunt contrare principiului de independență a justiției este toxic pentru noi toți. În primul rând este toxic pentru sistemul judiciar, prin faptul că sunt îndepărtați oamenii care vor să ajungă acolo pe principii de eficiență, competență, meritocrație, iar în al doilea rând, mai larg, pentru că știm foarte bine ce înseamnă să concentrezi puterea de orice fel în mâinile câtorva oameni. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre sistemul judiciar și independența justiției, ar trebui să fie acest lucru un semnal de alarmă.

Nu e în regulă ce se întâmplă, nu e în regulă nici prevederea cu rezervarea posturilor de la instanțe și chiar, din păcate, revenind după atâția ani, revenim de la sistemul Stănoiu la conceptul de tentativă de feudalizare a justiției. Asta trebuie să fie în vizorul Comisiei de la Veneția, ar trebui să fie o linie roșie pentru Comisia Europeană”, a declarat, pentru FANATIK, Ramona Strugariu.

ADVERTISEMENT