News

Legea salarizării, aplicată discriminatoriu timp de șase ani. Care au fost bugetarii avantajați și ce drepturi nu au fost plătite nici până acum

Legea salarizării 153/2017 urmărea să repare inechitățile din sistemul public, însă aplicarea ei ezitantă și modificările repetate nu au făcut decât să creeze alte inechități.
08.06.2023 | 17:18
Legea salarizarii aplicata discriminatoriu timp de sase ani Care au fost bugetarii avantajati si ce drepturi nu au fost platite nici pana acum
Legea salarizării a produs inechități în rândul bugetarilor/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice este în vigoare de șase ani, însă aplicarea ei a fost cu totul alta decât cea aplicată inițial. Unii bugetari și-au primit majorările de salarii mai târziu decât era programat, în timp ce alții au beneficiat de unele devansări. Ca lucrurile să fie încurcate, unii bugetari au beneficiat de majorări care nici măcar nu erau programate în legea inițială.

Inechități create între salariații din același domeniu

Ca și în cazul Legii educației, Legea salarizării a fost sfârtecată de o serie de alte legi sau ordonanțe, care au făcut ca aplicabilitatea ei să se facă într-o cu totul altă formă decât cea preconizată inițial. Până în momentul de față, au fost adoptate nu mai puțin de 44 de legi și ordonanțe de urgență prin care a fost modificată Legea 153/2017. O altă similaritate cu Legea educației este aceea că modificările au fost mai numeroase cu ocazia alegerilor parlamentare. Astfel, în 2020 au fost operate 12 asemenea modificări.

ADVERTISEMENT

Înainte de adoptarea Legii salarizării, medicii au beneficiat de creșteri substanțiale de leafă, o măsură luată în încercarea de stopa exodul masiv al acestora în străinătate. Pentru restul bugetarilor, prima majorare, de 25%, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018, conform prevederilor legii. Actul normativ prevedea majorări anuale etapizate, urmând ca nivelul maxim prevăzut de noua grilă de salarizare să fie atins în anul 2022.

După numai câteva luni, în martie 2018, s-a ieșit din graficul inițial întrucât salariile pentru medici, asistenți medicali și ambulanțieri/șoferi autosanitară au fost majorate la nivelul prevăzut abia pentru anul 2022. În entuziasmul guvernanților de mări lefurile pentru angajații din sistemul de sănătate, au fost uitați o serie de angajați ai acestui sistem, care se pare că au fost socotiți ca neimportanți: statisticienii medicali, registratorii medicali, infirmierele, brancardierii, băieșii, nămolarii, spălătoresele, îngrijitoarele.

ADVERTISEMENT

Abia marți, Ministerul Muncii a publicat proiectul unui OUG prin care și aceștia ar urma să ajungă la nivelul prevăzut de Legea salarizării. Astfel, un medic sau o asistență au primit salariul la nivelul maxim cu 3 ani și 10 luni mai devreme decât era preconizat inițial, pe când o infirmieră sau un brancardier îl vor primi cu un an și jumătate întârziere. Trebuie spus că fiziokinetoterapeuții și kinetoterapeuții au ajuns și ei mai devreme la nivelul prevăzut pentru 2022, printr-o lege din iulie 2020. Toate aceste inechității din Legea salarizării au fost create în sânul unei singure familii ocupaționale.

Majorările de salarii, după un grafic imprevizibil

Apoi în funcție de interesele politice sau de influența pe care unii bugetari au avut-o în mediul politic, s-au decis și alte majorări anticipate. De exemplu, tot în martie 2018, angajații Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior au beneficiat de o majorare de 20%, aceeași majorare fiind două luni mai târziu pentru inspectorii școlari.

ADVERTISEMENT

În luna aprilie 2018, s-a decis ca șefii aparatului administrativ de la Parlament și de la Curtea Constituțională să primească și ei salariul la nivelul care era prevăzut abia pentru 2022, iar exemplele pot continua. Au fost cazuri și de creșteri cu 100%, precum cel al angajaților de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și de la Institutul pentru studierea problemelor minorităților naționale.

În anii următori, pe măsură ce problemele financiare ale Guvernului s-au amplificat, graficul măririlor a fost întârziat. De obicei, prorogarea s-a făcut prin intermediul așa-ziselor „ordonanțe-trenuleț”, adoptate la început sau sfârșit de an prin care Executivul adopta măsuri fiscal-bugetare pe baza cărora urma să fie fundamentat bugetul de stat pe anul respectiv. Prima prorogare a creșterilor salariale s-a făcut în ianuarie 202o, de către guvernul Orban, prin OUG 1/2020, iar procedura a fost repetată în fiecare an.

ADVERTISEMENT

Majorările de leafă s-au făcut la intervale imprevizibile, în funcție de câți bani dispunea Guvernul, de obicei sub nivelul prevăzut de Legea salarizării. De asemenea, unele majorări s-au făcut diferențiat, în funcție de familia ocupațională. De exemplu, salariile profesorilor ajunseseră deja dinainte de grevă la nivelul prevăzut pentru anul 2022, chiar cu o devansare de patru luni. Angajații din familia ocupațională „Administrație” au ajuns la nivelul din  2022 abia de luna trecută, iar cei din sectorul apărare națională și ordine publică vor atinge aceste praguri prin proiectul de OUG publicat acum două zile de către Ministerul Muncii.

Indemnizația de vacanță, anulată cu totul

Haosul a fost amplificat și de modul în care s-au acordat diversele sporuri. A fost nevoie ca în unele cazuri să se pronunțe Înalta Curte de Casație și Justiție, care a luat decizii de interpretare astfel încât instanțele inferioare să aplice unitar legea. Tot în ce privește sporurile, unele acte normative adoptate de Parlament au introdus sporuri pentru anumite categorii specifice, care nu le aveau în forma inițială a legii.

Oricum, Legea salarizării a fost de la bun început haotică în ce privește sporurile întrucât unele erau prevăzute în procente diferite de la o familie ocupațională la alta. De asemenea, unele instituții beneficiau de un spor, iar altele, similare, nu. Un exemplu este cel al „sporului pentru complexitatea muncii” care se dă numai în anumite ministere.

Mai există în Legea salarizării o prevedere care nu a fost aplicată nici măcar parțial. În forma inițială, actul normativ prevedea că bugetarii vor beneficia de o indemnizație de vacanță, o formă mascată de reintroducere a celui de-al 13-lea salariu, care a fost eliminat în timpul crizei economice din 2009-2011. Indemnizația era fixată la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată și ar fi trebuit să se acorde proporțional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic.

Cum pentru aceste beneficiu erau eligibili toți bugetarii, indemnizația de vacanță ar fi constituit un efort financiar major pentru stat, astfel că acordarea acesteia a fost amânată inițial pentru 2021. Prin OUG 226/2020, a fost amânată pentru încă un an pentru ca ordonanța-trenuleț de la finele anului 2021 să o amâne abia pentru 2027, ceea ce echivalează cu anularea ei întrucât până atunci România va avea o nouă lege a salarizării.

ADVERTISEMENT
Tags: