Legea salarizării provoacă haos și în educație. Ce se întâmplă cu diriginții și dascălii debutanți. Decizia profesorilor înainte de examenele naționale: „Nu se ține cont”

Noua lege a salarizării, care i-a nemulțumit teribil de tare pe polițiști, lovește și în sistemul de învățământ! Prezentată de Guvernul României drept o reformă care ar trebui să aducă echitate și performanță în sistemul public, aceasta provoacă, însă, revoltă în educație. Profesorii vorbesc deja despre o amputare salarială, iar unii dintre ei s-au gândit inclusiv la posibilitatea de a nu intra la examenele care bat la ușă pentru elevii de gimnaziu și de liceu. Câte dintre cadrele didactice au vrut să recurgă la o astfel de formă de protest și ce se întâmplă, în cele din urmă, cu sistemul de educație?

Legea salarizării, contestată și de sistemul de învățământ

În spatele formulărilor tehnice și al procentelor reci din proiectul de lege se ascunde o realitate pe care sindicaliștii o descriu dramatic: mii de profesori riscă să piardă bani la salariu, iar mulți dintre cei care țin în picioare activitățile extra din școli ar putea refuza pur și simplu să mai muncească în aceleași condiții.

Cel mai dur avertisment vine din partea lui Marius Nistor, președintele Federației Spiru Haret, care a explicat, într-un dialog purtat cu FANATIK, cum proiectul pregătit de autorități lovește în mai multe categorii de profesori și angajați din sistem. „Nu mai primesc sporul de 15%. Nu este normal așa ceva. Colegii noștri din CJRAE și CMBRAE lucrează și ei cu copii care au cerințe educaționale speciale și au beneficiat până acum de un astfel de spor”, ne spune liderul sindical.

În centrul scandalului se află angajații din centrele județene de resurse și asistență educațională, adică acei specialiști care lucrează zi de zi cu elevi vulnerabili, copii cu dificultăți de învățare sau cu cerințe educaționale speciale integrați în școlile de masă. Consilierii școlari, profesorii de sprijin și logopezii reclamă că sunt tratați ca niște profesori „de mâna a doua”, deși activitatea lor este aproape identică cu cea a personalului din învățământul special.

Digi24.ro

A încălcat Nicușor Dan Constituția când l-a propus premier pe Adrian Vestea? Ce spun doi foști judecători CCR

Spor redus pentru cei care se ocupă de copiii cu CES. Dispare și indemnizația de diriginție

Practic, profesorii din școlile speciale vor continua să beneficieze de sporul de 15% pentru condițiile de muncă, în timp ce colegii lor din CJRAE și CMBRAE sunt eliminați de pe lista beneficiarilor. Diferența este cu atât mai greu de explicat cu cât tocmai acești specialiști sunt cei care merg în școlile de masă și încearcă să țină integrați copii cu probleme grave emoționale, cognitive sau comportamentale.

Digisport.ro

Surpriză de proporții: s-a întors la FCSB! Gigi Becali l-a "deturnat" de la Rapid

Pentru mulți dintre ei, pierderea sporului înseamnă sute de lei dispăruți lunar din venituri. Într-un sistem în care salariile sunt deja considerate insuficiente, tăierea sporurilor echivalează, în realitate, cu o scădere directă a veniturilor. Marius Nistor avertizează însă că problema nu se oprește aici. Una dintre cele mai controversate măsuri este eliminarea indemnizației de dirigenție.

„Dispare indemnizația de dirigenție, ceea ce va determina ca toți colegii noștri care desfășurau activitatea de diriginte să refuze să mai presteze activitățile caracteristice acestei funcții”, afirmă liderul Federației Spiru Haret. Pentru publicul larg, funcția de diriginte poate părea doar o formalitate birocratică. În realitate, dirigintelui îi revin responsabilități uriașe: ține legătura cu părinții, gestionează conflictele dintre elevi, completează documente, participă la ședințe, urmărește situațiile sociale dificile și, de multe ori, joacă rolul de psiholog, mediator și asistent social.

Până acum, profesorii primeau o indemnizație de aproximativ 10% pentru această muncă suplimentară. Noua lege elimină acest drept. „Indemnizația de dirigenție era de 10%. De ea beneficiau educatoarele, învățătorii și profesorii diriginți. Dispărând acești 10%, automat activitățile respective nu vor mai fi prestate, iar învățământul va fi din ce în ce mai puțin atractiv”, avertizează Nistor.

Sporul de mediu rural, redus cu 5%

În multe școli deja există dificultăți în găsirea profesorilor dispuși să fie diriginți. Eliminarea indemnizației riscă să transforme această problemă într-un haos administrativ. Sindicaliștii acuză că noua lege ignoră complet specificul sistemului de învățământ și realitatea din teren. Un alt exemplu este reducerea sporului pentru mediul rural.

„Sporul de mediu rural scade de la 20% la 15%, sporul neuropsihic de 10% dispare, asta la prima vedere”, spune liderul sindical. Profesorii care predau în sate izolate sau în comunități defavorizate spun că aceste sporuri reprezentau singurul stimulent real pentru a accepta posturi dificile, departe de orașe, în condiții adesea precare. Fără acești bani, există temerea că tot mai multe școli rurale vor rămâne fără cadre didactice.

Și mai grav, susțin sindicatele, noua lege lovește într-unul dintre cele mai importante mecanisme de motivare profesională: gradația de merit. „Gradația de merit e, chipurile, transformată în premiu de performanță, care s-ar acorda în procent de 4% din fondul de salarii. Pe Legea 153 era 5% și oricum articolul respectiv a fost prorogat din momentul apariției Legii 153, deci se scoate gradația de merit și dau ceva în schimb care ridică un mare semn de întrebare dacă se va acorda vreodată”, a adăugat Nistor, pentru FANATIK.

Eterna problemă: vor fi bani pentru profesorii performanți?

Până acum, gradația de merit reprezenta una dintre puținele recompense consistente pentru profesorii care performau. Se acorda pentru 16% dintre posturi, pe o perioadă de cinci ani, și însemna un plus de 25% la salariu. Noul sistem propus de guvern schimbă complet regulile jocului. În locul gradației apare un „premiu de performanță”, care ar putea fi acordat trimestrial, semestrial sau anual, dar numai în limita banilor existenți.

„Premierul ar urma să se dea trimestrial, semestrial, anual pentru 30% din funcții, dar e un articol care ne-a atras atenția: trebuie să te încadrezi în alocările bugetare”, avertizează sindicalistul. De aici apare și cea mai mare temere a profesorilor, și anume că aceste premii vor exista doar pe hârtie. „Problema se pune în felul următor: știți foarte bine că niciodată prin bugetul alocat, prin legea bugetului, n-au avut bani pentru plata salariilor până la sfârșitul anului. În permanență s-a mers pe rectificări bugetare dacă s-au făcut și acelea. În condițiile actuale, cu un buget de avarie, se va pune întrebarea dacă poți să acorzi ceva”, ne-a mai declarat Nistor.

Marius Nistor (Sindicatul Spiru Haret) spune că nu va mai exista nicio diferență salarială între un profesor debutant și unul cu experiență

Cu alte cuvinte, profesorii se tem că pierd o formă certă și stabilă de recompensare pentru a primi, eventual, niște bonusuri incerte, dependente de voința politică și de starea bugetului. Nemulțumirea este și mai mare în contextul promisiunilor făcute după greva generală din 2023. Atunci, guvernul și președinția au promis că salariul profesorului debutant va fi raportat la salariul mediu brut pe economie.

„Conform ordonanței 57, după greva generală din 2023, s-a stabilit foarte clar ca reper al salarizării din învățământul universitar și preuniversitar ca salariul debutantului cu studii superioare să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie”, amintește liderul sindical.

Sindicatele spun că promisiunea a fost complet abandonată. „Domnul Pîslaru ne aruncă cu mărinimie că vor crește salariile debutanților cu 17%, numai că salariul mediu brut pe economie este de 8.200 și ceva, iar prin această creștere de 17% vor ajunge pe la vreo 7.400-7.500. E o mare diferență între ce s-a angajat președinția și guvernul în 2023 și ceea ce oferă în momentul de ăsta”, afirmă Nistor.

În paralel, sindicaliștii vorbesc despre o „comprimare” a grilei de salarizare, adică despre reducerea diferențelor dintre profesorii aflați la început de carieră și cei cu experiență. „Discutăm despre o grilă de salarizare comprimată. Una e să ai un raport de 1 la 12 între salariul minim și salariul maxim și altceva e să am un raport de la 1 la 8. Dacă eu cresc doar salariile debutanților și nesemnificativ salariile celorlalți colegi care au vechime și experiență, asta înseamnă din start o aplatizare și o comprimare a grilei de salarizare”, continuă Nistor, pentru FANATIK.

Nistor: „Dispare orice motivație”

Pentru mulți profesori cu vechime, sentimentul dominant este acela că experiența și performanța nu mai contează. „Atunci unde mai există motivația câtă vreme din punct de vedere salarial diferența dintre minim și maxim este una derizorie?”, întreabă retoric liderul sindical. Situația afectează inclusiv profesorii care au investit ani întregi în formarea profesională, în examene și grade didactice.

„Pe o grilă comprimată, colegii care și-au dat definitivatul, gradul didactic 1, gradul didactic 2, ce motivație mai au când au observat că obțin o sumă de 40-50 de lei? Pentru ce ar trebui să facă treaba asta? Dispare orice motivație”, avertizează Marius Nistor. În proiectul noii legi mai apare și dispariția sporului de doctorat ca element separat. Acesta ar urma să fie inclus în salariul de bază. Oficial, autoritățile susțin că măsura simplifică sistemul salarial. Neoficial, mulți profesori se tem că avantajele financiare reale vor deveni aproape insesizabile.

Paralizează profesorii școlile în pragul examenelor de bacalaureat? Ce decizie s-a luat

Sindicaliștii vorbesc, așadar, despre o totală lipsă de respect și despre un mod cinic în care guvernul înțelege gestionarea reformei. „Această lege e bună doar în mintea lor. Nu se ține cont de specificul mediului preuniversitar”, spune tranșant Marius Nistor. Acesta continuă cu un atac la fel de dur la adresa autorităților. Întrebat dacă s-a luat în calcul o grevă totală sau ieșiri în stradă, Nistor ne-a spus că orice e posibil. Totuși, profesorii nu vor să blocheze examenele din perioada următoare, însă din toamnă protestele ar putea căpăta forme extreme.

„Orice este posibil. Este o dovadă de cinism ce au făcut. Au amânat din 2023 încoace să vină cu proiectul legii salarizării unitare, au amânat că au avut discuții la nivelul Comisiei Europene și lăsăm pe ultima sută de metri proiectul. Guvernul mimează așa-zise consultări cu partenerii sociali și pe urmă ca să nu pierdem 700 de milioane de euro automat trebuie să trecem proiectul legii unitare de salarizare”, completează Nistor.

Sindicaliștii reclamă și momentul ales pentru dezbatere, susținând că discuțiile sunt împinse intenționat spre perioada concediilor. „Se poartă discuțiile când intrăm în perioada concediilor, când foarte mulți salariați nu mai sunt atenți la ce anume fac guvernanții noștri interimari. Colegii noștri nu au mers, deocamdată, pe ideea declanșării unei greve generale. A fost o decizie a lor. Cam în jur de 27% dintre profesori erau dispuși să intre în grevă generală. Nu pot ignora faptul că se pot declanșa proteste la începutul anului școlar. Pot fi acțiuni de protest”, afirmă Nistor.