Legile justiției elaborate de ministrul Predoiu după modelul Tudorel Toader. „În nemernicia lor au învățat că trebuie să se ferească de o justiție independentă”

Societatea civilă dar și asociațiile de magistrați au criticat dur proiectele de modificare a legilor justiției, elaborate de ministrul Cătălin Predoiu, susținând că reprezintă o anti-reformă a sistemului judiciar în deplină contradicție cu promisiunile și angajamentele făcute de către Guvernul Ciucă și președintele Iohannis în fața autorităților europene.

Legile justiției încalcă toate angajamentele europene

Cele mai importante asociații ale magistraților din România, Asociaţia Forumul Judecătorilor sin România, Asociația Mișcarea Pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa Pentru Justiție au transmis marți că noile proiecte ale legilor justiției, publicate pe 21 iulie de Ministerul Justiției, nu aduc nicio modificare importantă, fiind practic actualele legi în vigoare, fiind o variantă complet diferită de ceea ce a fost prezentat și asumat în fața Comisiei Europene.

„Este pur și simplu de neînțeles de ce mai este necesară adoptarea acestor proiecte, în forma propusă. Deși Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcționarea Justiţiei în acord cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneţia, Raportul CE privind statul de drept) şi ale deciziilor CCR, „legile justiţiei” publicate la 21 iulie 2022 mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă”, arată cele trei asociații ale magistraților într-un comunicat de presă.

Acestea susțin că în ciuda angajamentelor luate de către autoritățile române în fața Comisiei Europene, în aceste proiecte se mențin aproape toate modificările nocive criticate de organismele europene: modul de promovare la Înalta Curte, faptul că promovările la toate instanțele rămân sub controlul total al Secției pentru judecători din CSM într-un sistem complet ne-meritocratic, lipsa reformelor în ceea ce privește Inspecția Judiciară, menținerea puterii absolute a inspectorului șef al IJ și așa mai departe. În plus, asociațiile magistraților subliniază că, în mod „straniu”, deși eliminarea tuturor acestor aspecte a fost considerată esențială de către ministrul justiției în proiectele publicate la 30 septembrie 2020, iar revizuirea lor a fost asumată fără rezerve în fața Comisiei Europene, în noul proiect „modificările necesare sunt abandonate fără niciun fel de explicație, nemenţionându-se, în mod transparent, cine a propus noile prevederi, în condițiile în care, în luna iunie 2022, Ministerul Justiţiei a anunțat că nu redeschide dezbaterea publică asupra proiectelor”.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Mai mult, asociațiile arată că au fost introduse o serie de prevederi prin care procurorul general are posibilitatea de a infirma motivat soluțiile și măsurile adoptate de către un procuror, inclusiv procurorii DNA și DIICOT, o măsură ce asigură efectiv un control politic asupra actului de justiție.

„Practic, prin faptul că factorul politic controlează alegerea procurorului general al României, iar persoana care va ocupa această funcţie va depinde de cei care au numit-o fie pentru reînnoirea mandatului, fie pentru a nu fi supusă revocării, acordarea dreptului de infirmare a actelor/măsurilor dispuse de procurori de la orice palier al parchetelor (inclusiv de la DNA şi DIICOT) va însemna un grav atentat la independenţa acestora şi va putea conduce la desfiinţarea de facto a structurilor specializate în lupta anticorupţie sau în crimă organizată, putând afecta, totodată, caracterul efectiv al anchetelor, strângerea probelor şi celeritatea procedurilor. O atare reglementare reprezintă un regres inacceptabil”, arată cele trei asociații ale magistraților în cadrul unei ample analize a modificărilor propuse de Ministerul Justiției.

Anti-reforma din justiție

Ministrul Predoiu a răspuns criticilor susținând că aceste proiecte reprezintă rezultatul a unui întreg proces de consultare publică în care au fost primite aproape o mie de propuneri și că acestea se află în procesul de avizare la CSM. „Proiectele au fost elaborate după mai multe runde de dezbateri publice, numai în ultimă rundă au fost examinate peste 868 de amendamente şi propuneri, unele au fost primite, altele nu au fost preluate. Rămâne să vedem în continuare evoluţia acestor opinii. Proiectul se află în faza de avizare la CSM, care de asemenea va consulta din nou instanţele şi parchetele. În privinţa termenelor, proiectele au fost puse în dezbatere publică pentru prima dată în 2020, deci a stat în dezbatere aproape 2 ani”, a declarat Cătălin Predoiu la EuropaFM.

Totuși, criticii subliniază că și acest proces de consultare publică, despre care ministrul susține că este încă deschis la nivelul instanțelor, este complet viciat, și că urmează modelul prin care au fost elaborate alte legi controversate în mandatul său, precum așa zisa desființare a Secției Speciale. Magistrații din CSM au transmis că aceste proiecte de lege au fost trimise către instanțe vineri seara și că instanțele au termen doar până pe 8 august să vină cu puncte de vedere, în condițiile în care mulți magistrați se află acum în perioada de concediu.

Digisport.ro

Notele primite de Istvan Kovacs în marile publicații sportive, după Barcelona - PSG 1-4

Procurorul Bogdan Pîrlog, co-președintele Asociației Inițiativa pentru Justiție a declarat că autoritățile de la București își bat joc de cei de la Comisia Europeană prin aceste modificări propuse și avertizează că România riscă tăierea fondurilor europene prin astfel de acțiuni. „Comisia Europeană bănuiesc că va realiza că realmente cineva își bate joc de ea. Era o procedură prin anii 90 răspândită în zona schimburilor valutare – șmenul, dacă nu mă înșel, se numea. Deci o chestie de genul acesta se întâmplă și acum. Adică ne jucăm, trimitem un text Comisiei Europene, prezentând că am îndeplinit tot, după care schimbăm tot textul. MCV-ul ca MCV-ul, dar există posibilitatea prin mecanismul de control al statului de drept să taie fondurile”, a declarat acesta pentru EuropaFM.

Europarlamentarul Ramona Strugariu, membră în Comisia pentru Justiție, susține că aceste proiecte nu reprezintă o reformă în justiție, neexistând niciunul dintre angajamentele luate de către ministrul Predoiu și președintele Iohannis în fața Comisiei Europene. Potrivit acesteia, genul de justificări cu care ministrul Predoiu a venit în dezbaterile publice anterioare, atunci când spre exemplu pentru desființarea SIIJ a spus că este cel mai bun proiect ce poate fi votat de actuala majoritate, reprezintă de fapt o abdicare a interesului cetățenilor și a independenței justiției în fața grupurilor de interese.

„Acest tip de justificări, că aceasta este ce pot face eu cel mai mult în condițiile date, arată impotență politică, pentru că în momentul în care tu asumi un lucru și te duci cu respectivele propuneri ai datoria de a negocia politic cel mai bun pachet posibil în interesul justiției și al oamenilor, nu în interesul facțiunilor parlamentare și a diverselor grupuri de interese pe care le reprezintă respectivele partide.

Dar, pe de altă parte, ne arată o complicitate la distrugerea justiției și că lor le convin de fapt aceste propuneri și aceste modificări. Pentru că în momentul în care ai asociații de magistrați care își spun în mod constant că asta le distruge independența și că faptul că nu s-a desființat SIIJ e o foarte mare problemă la nivel european, faptul că tu descurajezi concursurile, faptul că retragi niște competențe și puterea de a acționa a unor instituții, faptul că nu niciun fel de analize în momentul în care iei complet arbitrar o decizie precum creșterea perioadei de școlarizare de la INM când noi avem criză de magistrați în justiție. Nu am văzut niciun fel de analiză care să ne arate de ce e necesară o astfel de măsură.

La fel, concursurile de promovare de la Curtea Supremă, componenta de actor politic a Inspecției Judiciare și felul în care a acționat asupra magistraților care au sesizat CJUE pe tot felul de spețe – în toate aceste modificări vedem un mod similar de acțiune, pentru că altfel nu poate fi explicat cum noi ne ducem și promitem Comisiei Europene niște lucruri, ne asumăm că le facem iar în realitate facem cu totul și cu totul altceva”, a declarat, pentru FANATIK, Ramona Strugariu.

Aceasta a subliniat că fără mecanisme independente în sistemul judiciar nu există nicio garanție pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, în acest caz, România riscându-și, după modelul patentat de Polonia și Ungaria, fondurile europene. Potrivit acesteia principala răspundere morală o au liberalii și președintele Iohannis, cei care s-au angajat să apere independența justiției în fața atacurilor venite în timpul guvernării Dragnea.

„Președintele și ministrul justiției au promis în fața decidenților europeni, dar și în fața poporului, că vom avea o justiție independentă și că vor corecta greșelile făcute în fosta guvernare PSD care a reușit să aducă toată România în țară. Ei au fost în opoziție, cel puțin PNL-ul, și a fost foarte clar la un moment dat, la fel și președintele, că se distruge sistemul de justiție și că noi trebuie să-l apărăm. Cel puțin declarativ așa a fost. Acum, sentimentul acum este că le place ce se întâmplă cu justiția, că-i avantajează din anumite puncte de vedere și că au tot interesul să rămână lucrurile așa”, a mai precizat, pentru FANATIK, europarlamentara Ramona Strugariu.

Pe de altă parte, vocile din societatea civilă sunt de părere că aceste proiecte legislative reprezintă o păstrare a status-quo-ului în justiție, un episod ce se înscrie într-un pattern al actualei puteri, același lucru petrecându-se și cu legislația privind avertizorii de integritate, cu toată partea cu achiziții publice, unde au crescut pragurile pentru achiziții directe, nu s-a schimbat nimic pentru îmbunătățirea monitorizării procesului.

„Vorbim despre acest status-quo al ne-justiției, al împiedicării unui act de justiție mai ales în zona de anticorupție. Iar lucrurile se leagă cumva, pentru că ceea ce unește actuala putere, actuala majoritate, care e o majoritate neașteptată, sunt investițiile mari din bani publici, fie că sunt bani europeni prin PNRR, fie că sunt bani naționali prin PNDL-Anghel Saligny. Iar ce vor ei, cel mai probabil, este nu doar să aibă liber la cheltuit acești bani de clienții politici, dar să aibă și impunitate, adică să nu vină peste doi trei ani procurorii să se uite cum s-au și cheltuit acești bani. Ori, ca să obțină această impunitate trebuie să țină justiția în zona de ne-justiție, în zona actuala în care a fost anesteziată de măsurile din vremea lui Dragnea și a lui Tudorel Toader.

De exemplu, Inspecția Judiciară este un pic cosmetizată, dar păstrată ca instrument de control politic asupra eventualilor magistrați care se gândesc să investigheze ceva. La DNA la fel, la CSM vedem ce se întâmplă cu complicitatea deschisă a „politicienilor din justiție”, să le zicem așa, acolo e o complicitate între cei care controlează CSM-ul și vor să păstreze acest control și cei din politică. Fără să fii specialist, am avut episodul clar cu acele contestații identice, acceptate pentru unii, respinse pentru alții – o complicitate în a ține lucrurile sub control. Totul pentru că în joc sunt foarte mulți bani. Trebuie doar să ne uităm cine are de câștigat. Și sunt foarte mulți bani. Sunt așa de mulți bani de investiții, digitalizare, energie verde, infrastructură, tot ce e în PNRR plus PNDL, unde banii se dau direct din pixul ministrului”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Potrivit acestuia principala responsabilitate pentru această anesteziere a justiției o au liberalii și președintele Iohannis, cei care au câștigat alegerile promițând că vor repara toate modificările făcute în justiție în timpul guvernării Liviu Dragnea.

„Este o mare problemă pe care o are în primul rând PNL-ul și președintele Iohannis, care pur și simplu ne-au mințit. Măcar USR a încercat. Până și PSD-ul pare că s-a mai reformat un pic, pare doar, pentru că nu e cazul să ne facem iluzii, dar la PNL ne-au mințit pe față. Vedem acum și am văzut încă de anul trecut, atunci când au blocat reformele inclusiv în timpul coaliției cu USR și UDMR, vedem că în PNL controlul este tot la nivel de baroni.

Este tot cuplul Alexe cu Chiriță de la Iași, tot Motreanu de la Giurgiu, sunt același tip de baroni locali și oameni puternici, inclusiv cei care par mai spălați, gen Boc la Cluj sau Bolojan la Oradea, pentru că sunt complici toți în a pune mâna pe acești bani. Pe asta îi interesează. La fel ca și în PSD, sunt niște rețele de interese, corupte, mufate la bugetele publice. Și atunci ei doresc să țină sub control justiția, avertizorii de integritate, presa independentă, societatea civilă. Să nu ne mire când vor urma presiuni asupra presei și a societății civile, pentru că în nemernicia lor au învățat că trebuie să se ferească de o justiție independentă”, a mai precizat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.