News

Legile siguranței, asalt cu repetiție asupra drepturilor cetățenești. Cum și-au schimbat liberalii poziția față de anul 2006

Încercarea serviciilor secrete din România de a-și mări puterile are mai multe similarități cu demersul precedent inițiat în 2006, când legile securității naționale au stârnit temeri privind libertățile cetățenești.
09.06.2022 | 09:04
Legile sigurantei asalt cu repetitie asupra drepturilor cetatenesti Cum siau schimbat liberalii pozitia fata de anul 2006
Legile siguranței. Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Sub pretextul actualizării legilor siguranței naționale, elaborate la începutul anilor 90, serviciile secrete încearcă din nou să-și mărească atribuțiile până în punctul în care sunt limitate drepturi și libertăți cetățenești. Încercarea precedentă a avut loc în 2006, iar modul de operare de atunci are multe similitudini cu cel de acum.

Parlamentul și Guvernul, scoase din traseul legislativ

Prima asemănare este că și atunci, și acum proiectele au fost elaborate fără contribuția instituțiilor cu drept de inițiativă legislativă în România, Parlamentul și Guvernul. Astfel spus, serviciile secrete și-au făcut singure cadrul legislativ care ar urma să le reglementeze activitatea, inclusiv prevederile privind controlul parlamentar asupra SRI sau SIE. În 2006, proiectele au fost elaborate de către o comisie care a funcționat pe lângă președinție, alcătuită din oameni proveniți din structurile de siguranță națională. Potrivit istoricului Marius Oprea, comisia era condusă de către generalul Aurel Rogojanu, fostul șef de cabinet al generalului-colonel Iulian Vlad, cel care era șeful Securității în timpul Revoluției din 1989.

ADVERTISEMENT

Ca și în 2006, proiectele au fost elaborate fără nicio consultare sau discuție publică, conținutul lor apărând mai întâi datorită dezvăluirilor presei. Abia în urma în protestelor din partea jurnaliștilor, a societății civile, președintele Traian Băsescu a desecretizat proiectele și le-a postat pe site-ul Administrației Prezidențiale. O reacție ceva mai potrivită decât a președintelui Klaus Iohannis care a spus că proiectele nu erau destinate publicului, lansând o totodată un avertisment pentru cel care s-ar face „vinovat” că le-a dat presei. „Avem acum un draft pe aceste legi care nu e destinat publicului larg. Cineva, şi ştim bine cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. E o eroare majoră pentru că oamenii sunt îngrijoraţi”, a spus Klaus Iohannis.

De asemenea, atât proiectele de acum mai bine de 15 ani, cât și cele de astăzi conțin prevederi cel puțin discutabile din punct de vedere constituțional. În 2006, setul de legi ale siguranței naționale dădea dreptul ofițerilor de informații sau contrainformații să efectueze acte premergătoare cercetării penale, prevedere care a provocat atunci multe temeri legate de implicarea serviciilor în domeniul justiției.

ADVERTISEMENT

Legile siguranței vor să anuleze consecințele unor decizii CCR

În noul set de legi ale siguranței, serviciile ar urma să recapete atribuții pe care le-au pierdut în urma decizii ale Curții Constituționale din ultimii ani. Potrivit proiectelor de lege publicate de G4Media, serviciile secrete vor putea folosi informații din interceptările aprobate prin mandate de siguranță națională ca mijloace de probă în cadrul dosarelor penale, deși acest lucru a fost declarat anterior ca neconstituțional de către CCR. Folosirea mandatelor de siguranță națională se va extinde și mai mult în condițiile în care se propune mărirea considerabilă a amenințărilor la securitatea națională, precum includerea criminalității organizate sau amenințările la adresa sistemului de administraţie publică, sănătate publică, educaţia naţională şi patrimoniul cultural naţional.  În plus, noul pachet legislativ redeschide calea către supravegherea telefoanelor și internetului, blocată tot de către CCR prin mai multe decizii referitoare la legile „Big Brother”.

Însă față de încercarea din 2006 de extindere a puterilor serviciilor secrete există o diferență notabilă: atitudinea PNL. Atunci liberalii au reclamat faptul că legile securității naționale periclitau drepturi și libertăți cetățenești, iar atunci au elaborat un set alternativ de proiecte care urmau să reglementeze acest domeniu. Prin acestea, ofițerii de informații puteau elabora acte premergătoare anchetei penale doar în cazurile de terorism. De asemenea, era interzis serviciilor să desfășoare activități economice, drept pe care acestea îl primiseră încă din vremea guvernării Năstase. Justificarea PNL era faptul că firmele controlate de SRI ar crea un mediu economic neconcurențial din cauza accesului Serviciului la informații confidențiale pe care alte companii nu le au. În plus, ar crea dificultăți în ce privește controlul finanțării de către Parlament. În schimb, prin actualul pachet legislativ, această posibilitate nu doar că nu este eliminată, ci este chiar extinsă, inclusiv în domeniul fundațiilor, asociațiilor de diverse tipuri.  Tot liberalii au încercat să limiteze utilizarea ofițerilor acoperiți și infiltrați în presă, sindicate sau ONG-uri.

ADVERTISEMENT

Liberalii, transformați în aliați ai serviciilor. Băsescu s-a căit

Proiectele elaborate de PNL au fost asumate de către guvernul Tăriceanu, însă ambele pachete legislative – al Cotrocenilor și al Guvernului – au rămas blocate în Parlament până astăzi, când serviciile au reluat ofensiva pentru extinderea privilegiilor și atribuțiilor la o scară mult mai mare decât în 2006.

Acum par că au, în schimb, susținerea președintelui Iohannis și a PNL. ÎN 2006, liberalii au atras atenția asupra problemelor din legile elaborate la Cotroceni încă dinainte ca acestea să fie făcute publice. După 16 ani, tema este ingorată. „O dezbatere pe o temă majoră, precum securitatea națională, nu se poate face pe cioturi de text și pe bucăți de știri. Un proiect de lege sau mai multe proiecte de lege, din orice domeniu, care nu au ajuns la o formă matură și închegată nu pot reprezenta o bază serioasă de discuții”, a scris pe Facebook purtătorul de cuvânt al PNl, Ionuț Stroe, imediat după ce au apărut informații legate de conținutul noului pachet legislativ. Ulterior, au fost publicate textele integrale ale proiectelor, însă PNL a refuzat în continuare să se pronunțe clar dacă susține pachetul.

ADVERTISEMENT

Ironia face ca susținătorul legilor din 2006, Traian Băsescu, să-și reconsiderat poziția față de serviciile secrete, încă dinainte să plece de la Cotroceni. „În momentul de faţă structurile de securitate sunt extrem de puternice în raport cu cetăţeanul, ca să fim clari. Structurile de securitate sunt extrem de puternice în raport cu celelalte instituții ale statului. Aceste realităţi existând, îţi trebuie un sistem de control civil extrem de puternic. Care există? Nu, e un fals control”, spunea Traian Băsescu în 2015.

 

ADVERTISEMENT