Lipsa apei a afectat culturile într-un mod la care puțini agricultori s-ar fi gândit. Din cauza secetei, leguma atât de prezentă pe mesele românilor nu mai are dimensiunile normale.
Conform stirileprotv.ro, agricultorii scot din pământ cartofi cât nuca sau cât oul. Asta înseamnă că ei nu pot fi vânduți pentru consum și vor ajunge furaje.
”Anii trecuți am avut la un hectar trei vagoane, trei vagoane jumătate, dar acum nici un sfert nu e. Dacă ieșim la zero e foarte bine, dar nu cred”, a declarat Alexandru Deneș, un agricultor din Covasna.
Observațiile acestuia nu anunță vremuri bune pentru populația din țara noastră. Potrivit statisticilor publicate de sursa citată, un român mănâncă în medie 92 de kilograme de cartofi de-a lungul unui an.
Calculul arată că România are nevoie de aproape două milioane de tone de cartofi pentru asigurarea necesarului populației. Un obiectiv din ce în ce mai greu de atins…
Explicația este destul de simplă. În România, suprafețele cultivate cu leguma atât de apreciată în toată lumea s-au înjumătățit în ultimii ani. ”Astăzi sunt înregistrate la APIA în jur de 30.000 de hectare”, a declarat cel care conduce Federația Națională Cartoful, Romulus Oprea.
În acest context cifrele sunt clare: producția medie la hectar este de 16 de tone. Într-un an normal, sunt recoltate 480.000 de tone de cartofi, adică aproximativ 27% din necesarul de consum.
”Producția normală ar fi cartofi minim de dimensiunea aceasta sau mai mari! Și la noi majoritatea sunt de această dimensiune. Sub 50-55 milimetri, deci cartof mărunt”, a declarat Josef Socs, unul dintre fermierii care arată că seceta diminua recolta de cartofi cu 30%.
Și pe piața cartofilor există niște semnale clare. ”Față de anul trecut avem o creștere între 40 și 45%. Este un procentaj destul de mare. Noi începem undeva cu un preț pe kilogram între șase lei 50 și opt lei”, a spus Olivia Pleșea, reprezentantul unui importator de cartofi.
Desigur, situația este cunoscută foarte bine de ministrul agriculturii, Petre Daea, care precizat că agricultorii se gândesc să cultive terenul cu cele mai potrivite specii de cultură, adaptate la schimbările climatice.