Liber la prăduirea banului public. Parlamentarii puterii vor să mărească de 10 ori pragul pentru contractele fără licitații. “Jaf pe față!”

Sub pretextul nevoii de absorbire a fondurilor europene, majoritatea parlamentară pregătește un proiect de lege care va duce la acordarea unor sume imense din bugetul de stat pentru contracte fără licitație. Parlamentarii puterii s-au îngrămădit să semneze proiectul ce le va da liber la resursele financiare ale statului.

Contracte de până la un milion de euro, date fără licitație

Proiectul a fost elaborat de către Laura Vicol-Ciorbă (PSD), președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, iar alți 137 de parlamentari din arcul guvernamental figurează ca susținători ai inițiativei. Această modifică mai multe articole din Legea achizițiilor publice, principala schimbare vizând modificarea pragurilor valorice până la care este permisă achiziția directă fără licitație.

Potrivit legii în vigoare, la articolul 7, alineatul 5 se spune: „Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 450.200 lei.”

Însă Vicol propune majorări uluitoare ale acestor praguri: de la 135.060 lei la 500.000 lei pentru achiziția fără licitație de produse și servicii și de la 450.200 lei la nu mai puțin de 5.000.000 lei pentru lucrări.

Digi24.ro

VIDEO Apelul la 112 care anunța că Potra pregătește proteste: „Vin înarmați la București, vor să facă prăpăd”

„Jaf pe față!”

Avocatul de business Gabriel Biriș crede că majorarea acestor praguri nu va face decât să amplifice corupția în domeniul achizițiilor publice. „Până la 1.000.000 de euro fără să mai faci licitație publică, prin achiziție directă… Despre ce vorbim? Jaf pe față!”, a declarat Biriș pentru FANATIK.

Proiectul asumat de parlamentarii coaliției include și unele prevederi legate de modul în care s-ar derula contractele pe care statul le va da fără licitație, însă acestea nu oferă nicio garanție privind corectitudinea procedurii.

Astfel, autoritatea contractantă va fi obligată să publice anunțuri de achiziție pe site-ul propriu sau în SEAP doar dacă valoarea contractului depășește 300.000 de lei pentru bunuri și servicii și 3.000.000 de lei pentru lucrări. Cu alte cuvinte, nu doar că se vor putea da contracte de până la 5.000.000 de lei fără licitație, dar dacă valoarea nu depășește 3.000.000 nici nu va afla nimeni de modul în care a fost atribuit contractul.  SEAP ar publica notificările doar în termen de 10 zile de la atribuirea directă.

Consultarea ofertelor, o pură formalitate

De asemenea, până la nivelul de 130.000 lei pentru bunuri și servicii și 500.000 de lei pentru lucrări, contractul poate fi atribuit în baza unei singure oferte.

Digisport.ro

Gata! FCSB s-a calificat în play-off-ul Europa League. Cea mai probabilă adversară

Peste acest prag, „autoritatea contractantă are obligația de a consulta minimum trei operatori economici pentru achizițiile a căror valoare estimată este mai mare de 130.000 de lei pentru produse și servicii, respectiv 500.000 de lei pentru  lucrări”, potrivit proiectului de lege.

Prevederea nu va împiedica fenomenul deja existent al „cartelurilor” de firme, când mai multe companii se asociază pentru a prezenta la licitații oferte convenite între ele anterior astfel încât să-și împartă contractele cu statul.  Astfel, dacă cei trei operatori economici care vor trebui consultați sunt „selectați” dinainte, va câștiga contractul cine trebuie, nu cine face oferta mai convenabilă pentru instituția publică respectivă.

Inflația, folosită ca justificare a cheltuielilor netransparente

Prăduirea legală a banilor publici pe care o pregătesc partidele la putere este justificată prin faptul că modificarea pragului va face ca fondurile UE și cele din PNRR să fie utilizate mai ușor.

„Majorarea va facilita accesul României la fondurile UE, iar pe de altă parte, va contracara efectele creșterii inflației și a cursului valutar”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

Argumentul este unul vădit fals. În primul rând, pragurile aflate în vigoare în acest moment au fost fixate prin OUG 45/2018. În niciun caz inflația sau deprecierea leului din ultimii  patru ani nu ar justifica o majorare de peste 10 ori a pragului până la care se pot da contracte fără licitație.

În al doilea rând, utilizarea banilor europeni sau a celor din PNRR trebuie să se facă potrivit legislației europene. „Să vedem cum poți să absorbi fondurile alea prin achiziție directă! Acolo trebuie să respecți regulile de achiziție publică ce trebuie să fie competitivă și toate cele”, a comentat Gabriel Biriș.

Din nefericire însă, modificările vizează toate achizițiile publice ale statului român astfel că împărțirea pe ochi frumoși a contractelor de până la un milion de euro va afecta fondurile provenite de la buget, adică banii pe care statul îi smulge plătitorilor de taxe. Chiar dacă nu vor putea fi furați banii UE, vor fi prăduiți banii românilor.