PNL urmează să decidă care este primul demers pe care îl va face pentru a bloca majorarea pensiilor cu 40%, așa cum a fost votată marți în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Cele două pârghii între care trebuie să aleagă sunt atacarea legii la Curtea Constituțională sau reexaminarea ei.
În pofida anunțului făcut de către liderul de grup al deputaților liberali, Florin Roman, că legea va fi atacată la CCR, acest lucru nu s-a decis încă, juriștii liberalilor urmând să evalueze care este calea cu cele mai mari șanse de succes.
„Încă nu s-a luat o decizia privind sesizarea Curții. Încă este caldă problema. Va trebui să facem o analiză prin care să stabilim ca această cale să fie și una eficientă”, a declarat, pentru FANATIK, senatorul Daniel Fenechiu, lider de grup al PNL.
Pe lângă sesizarea CCR, el a indicat și posibilitatea reexaminării legii la care are dreptul să recurgă președintele Klaus Iohannis.
„Sunt foarte puține remedii. De exemplu, președintele o poate retrimite la Parlament cu observații. În mod cert, lucrurile nu pot rămâne așa. Pentru a salva bugetul însă, trebuie să analizăm toate remediile posibile”, a mai spus Daniel Fenechiu.
Introducerea majorării pensiilor cu 40% în proiectul rectificării bugetare îi obligă pe liberali să aplice această măsură, singura strategie eficientă fiind să tragă cât mai mult de timp, până la alegerile parlamentare din toamnă când pot spera ca noul Parlament să nu mai impună o majorare atât de consistentă a pensiilor, despre care spun că amenință stabilitatea economică a țării.
În condițiile în care rectificarea bugetară a fost adoptată prin ordonanță de urgență care își produce efectele imediat după publicarea în Monitorul Oficial, tragerea de timp nu ar periclita celelalte măsuri decise de către guvernul Orban prin actul normativ.
Rămâne de văzut dacă PNL va reuși să amâne suficient de mult timp Legea de aprobare a rectificării în care PSD a introdus majorarea cu 40%.
O primă variantă ar fi ca președintele să ceară reexaminarea legii, iar la prima vedere aceasta ar fi cea cu șansele cela mai mari de succes. Potrivit Constituției, el are la dispoziție 20 de zile de la trimiterea legii la Cotroceni să decidă dacă o promulgă sau cere reexaminarea. Teoretic, Klaus Iohannis ar putea trage de timp până pe 12 octombrie când ar putea să ceară oficial reluarea procesului legislativ.
În situații similare însă, PSD a introdus legile pentru care s-a cerut reexaminarea în procedură de urgență, astfel că PNL și guvernul Orban nu pot spera la mai mult de o săptămână în care reexaminarea să fie făcută în Parlament, adică în jur de 20 octombrie varianta reexaminată ar putea ajunge din nou la Cotroceni.
De data aceasta, președintele ar mai avea la dispoziție doar 10 zile, la finele cărora singurul demers la care ar putea recurge, el sau grupurile parlamentare ale PNL, ar fi atacarea la CCR. Presupunând că acest lucru s-ar face în jur de 10 noiembrie, de atunci încolo decizia este în mâna Curții.
Astfel, o variabilă importantă este când va stabili Curtea, condusă de președintele Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD în mai multe legislaturi, să dezbată sesizarea și dacă se va pronunța de la primul termen.
În condițiile în care majoritatea judecătorilor au fost numiți în perioada în care PSD s-a aflat la putere, liberalii nu au motive să spere prea mult la o decizie favorabilă, astfel că important pentru ei este în primul rând când se va pronunța Curtea și mai puțin verdictul în sine.
În varianta sesizării directe a CCR, aceasta ar putea lua o decizie mult mai devreme, iar în cazul în care decizia va fi nefavorabilă PNL, președintele nu ar putea întârzia promulgarea mai mult de 10 zile, caz în care Guvernul va trebui să scoată bani din piatră seacă să plătească pensiile majorate cu 40%.