News

Libertatea presei din România, în pericol. Țara noastră, inclusă în grupa de mare risc de către Comisia Europeană

România a fost inclusă în grupa de mare risc privind libertatea presei din UE, alături de Ungaria și Bulgaria, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
13.07.2022 | 17:02
Libertatea presei din Romania in pericol Tara noastra inclusa in grupa de mare risc de catre Comisia Europeana
Libertatea presei din România, problematică. Foto: Pixabay
ADVERTISEMENT

Raportul referitor statul de drept al Media Pluralism Monitor a constatat că în România au crescut numărul de amenințări la adresa ziariștilor, în timp ce partidele plătesc conținut la TV cu regularitate.

Libertatea presei din România, în pericol

Presa din România e în cea mai mare categorie de risc privind libertatea de exprimare, conform raportului UE făcut public de Comisia Europeană, miercuri.

ADVERTISEMENT

Statele europene au fost introduse într-un clasament în cinci niveluri de risc, în care România, alături de Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia, și Slovenia sunt considerate țări cu risc ridicat.

Raport Romania Statul de Drept Comisia Europeana by Fanatik.ro on Scribd

Cele mai importante constatări ale raportului UE, privind libertatea presei, precum și alte chestiuni care afectează statul de drept, din România:

ADVERTISEMENT
  • În România nu există transparență atunci când vine vorba de difuzarea de conținut plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale. În această chestiune, accesul jurnaliștilor la informații rămâne deficitar.
  • Cazurile de hărțuire, violență fizică și amenințare asupra jurnaliștilor sunt în creștere și îngrijorează Comisia Europeană.
  • Legislația se modifică prea des, fiind utilizate ordonanțe de urgență, fără a exista consultări publice, lucru extrem de îngrijorător.
  • România a desființat Secția de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar (SIIJ).
  • Contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția, procurorii sunt desemnați pentru a investiga corupția în magistratură fără o procedură competitivă și fără a implica Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
  • Funcționarea și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) rămân problematice.
  • Protecția cuprinzătoare a avertizorilor de integritate lipsește în continuare, în ciuda proiectelor de lege adoptate de Senat și Camera Deputaților.
  • Comisia Europeană consideră că nu există transparență în ceea ce privește relația dintre presă și partide în timpul alegerilor. Concret, nu există transparență referitoare la sumele plătite de partide și pentru ce tip de conținut, CNA fiind singura autoritate competentă să monitorizeze situația. În aceste condiții, canalele TV nu sunt obligate să explice aceste chestiuni, și nici să-și justifice modul în care împart timpul alocat opozanților politici pe stică.
  • Tot mai mulți jurnaliști sunt amenințați și agresați în România. În 2021, doi jurnaliști au fost atacați în timp ce filmau un documentar despre defrișările ilegale. În 2021, două jurnaliste au fost atacate la un congres al PNL de către membri ai partidului. La rândul lor, jurnaliștii Emilia Șercan și Alin Cristea au fost constant intimidați pentru simplul fapt că își făceau meseria.
  • Cazul Emiliei Șercan a ajuns până la zece organizații europene și internaționale de apărare a libertății presei care au cerut Guvernului României să ia măsuri pentru a o proteja pe jurnalistă.

Media Pluralism Monitor (Monitorul pluralismului mediatic) studiază atent riscurile la adresa libertății presei în toate țările din UE, având la bază patru domenii asupra cărora se concentrează:

ADVERTISEMENT
  • Protecția de bază a libertății mediatice.
  • Pluralitatea pieței.
  • Independența politică.
  • Incluziunea socială a mass-media.

Potrivit raportului, presa este vulnerabilă pe întregul continent, însă România este la coada clasamentului mai sus meționat.

ADVERTISEMENT

Pentru a îmbunătăți această situație, Comisia Europeană a prezentat României mai multe recomandări, conform G4Media:

  • Să ia măsuri pentru a se asigura că revizuirea legilor justiției e menită să consolideze garanțiile privind independența justiției.
  • Cel mai important, trebuie ținut cont de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția, pe care România pare să le ignore deseori.
  • Să introducă norme care să reglementeze clar activitatea de lobby pentru politicienii din România.
  • Să ia în considerarea angajarea de noi procurori la DNA pentru a urmări care e impactul și care sunt rezultatele unui astfel de demers, menit să combată corupția.
  • Să consolideze noi norme menite să consolideze independența editorială a serviciilor publice de media, potrivit standardelor europene.
  • Să nu mai adopte legi prin ordonanță ci să asigure o consultare publică eficientă și transparentă, înainte de a adopta proiecte de lege.
  • Să depună eforturi considerabile pentru a crea o instituție națională care să protejeze drepturile omului, după modelul și principiile ONU de la Paris.
ADVERTISEMENT