Liderii G20 merg la summitul privind climatul cu promisiuni generoase, dar vagi. COP26, marcat de teama de eșec și frica de Covid

Potrivit comunicatului final, liderii G20 au convenit, de asemenea, să pună capăt finanțării publice pentru producerea de energie pe bază de cărbune în străinătate, dar nu și-au stabilit niciun obiectiv pentru eliminarea treptată a cărbunelui pe plan intern – un semn clar din partea celor mai importanți poluatori China și India.

Grupul celor 20 de țări, care reprezintă mai mult de trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră din lume, a căutat un punct de vedere comun și angajamente solide cu privire la modul de reducere a emisiilor, ajutând în același timp țările sărace să facă față impactului creșterii temperaturilor.

Liderii G20 merg la summitul privind climatul cu promisiuni generoase dar vagi

Fără aceste angajamente, s-ar putea pierde elan pentru discuțiile anuale mai ample de la Glasgow, care s-au deschis oficial duminică și unde vor fi reprezentate țări din întreaga lume, inclusiv cele sărace cele mai vulnerabile la creșterea nivelului mărilor, deșertificare și alte efecte.

Potrivit comunicatului, G20 a reafirmat angajamentele anterioare ale țărilor bogate de a mobiliza 100 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta țările mai sărace să facă față schimbărilor climatice și s-a angajat să crească finanțarea pentru a le ajuta să se adapteze.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Punctul de blocaj a rămas termenul limită pentru a atinge neutralitatea carbonului sau emisiile „net zero”, adică un echilibru între gazele cu efect de seră adăugate și eliminate din atmosferă.

La începutul summitului, Italia a recunoscut că va fi capabilă să-și respecte angajamentele de a atinge emisiile nete zero abia „până la jumătatea secolului”, mai degrabă decât într-un anumit an.

Unele țări au stabilit 2050 ca termen limită pentru emisii nete zero, în timp ce China, Rusia și Arabia Saudită vizează 2060.

Viitorul cărbunelui, o sursă cheie de emisii de gaze cu efect de seră, a fost unul dintre lucrurile cele mai greu de convenit pentru G20.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

La summit-ul de la Roma, liderii au convenit să „pună capăt furnizării de finanțe publice internaționale pentru noi capacități de generare de energie electrică pe bază de cărbune în străinătate până la sfârșitul anului 2021”.

Acest angajament se referă la sprijinul financiar pentru construirea de centrale pe cărbune în străinătate, proiecte de care țările occidentale s-au îndepărtat, iar marile economii asiatice fac acum același lucru.

Președintele chinez Xi Jinping a anunțat luna trecută în cadrul Adunării Generale a ONU că Beijingul va înceta finanțarea unor astfel de proiecte, în vreme ce Japonia și Coreea de Sud și-au luat angajamente similare la începutul anului.

Eșecul G20 de a stabili un obiectiv pentru eliminarea treptată a consumului intern de cărbune a fost o lovitură pentru Marea Britanie, care spera că vor fi progrese în această problemă la COP26.

COP26, marcat de teama de eșec și frica de Covid

Summitul global COP26 care are loc la Glasgow în Scoția, descris pe scară largă drept conferința în cadrul căreia vor avea loc cele mai importante negocieri internaționale privind schimbările climatice de la acordul de referință climatic de la Paris din 2015, a început luni cu un discurs al premierului britanic Boris Johnson, în care a insistat că lumea este în pericol.

El a atras atenția asupra „punctului de cotitură istoric de la care istoria nu va mai reuși să se întoarcă” și a descris o lume aflată la „un minut până la miezul nopții” apocalipsei schimbărilor climatice.

Johnson a îndemnat participanții să facă acest summit de două săptămâni „momentul în care omenirea a început în sfârșit să dezamorseze acea bombă”.

Un avertusment a lansat în cuvântul său de deschidere și secretarul general al ONU António Guterres, care a declarat că dependența lumii de combustibilii fosili „împinge omenirea la la limită”.

La rândul său, președintele american Joe Biden a avertizat că schimbările climatice „fac ravagii în lume”. Într-o demonstrație de forță – după ce administrația Trump a fost practic invizibilă la discuțiile internaționale privind clima – marea majoritate a cabinetului lui Biden se va afla la Glasgow, împreună cu o delegație considerabilă de diplomați.

Obiectivul general al summit-ului este de a pune lumea pe calea de a reduce în mod agresiv emisiile de gaze cu efect de seră și de a încetini încălzirea Pământului.

Negocierile vor avea loc pe parcursul a două săptămâni, dar summitul liderilor care durează două zile începe luni, cu aproximativ 120 de șefi de stat și de guvern programați să participe.

Liderul chinez Xi Jinping, președintele celui mai mare poluator de gaze cu efect de seră din lume, nu va participa la summit și a trimis în schimb o declarație scrisă. Nici președintele rus Vladimir Putin nu va fi prezent.

Nu va ajunge la Glasgow nici președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a renunțat la participarea la summit din cauza unei dispute privind aranjamentele sale de securitate.

Un sentiment al eșecului întunecă cea de-a 26-a ediție a Conferinței Națiunilor Unite privind starea climei. Majoritatea țărilor sunt departe de a-și îndeplini angajamentele.

Pământul continuă să se încălzească, cu consecințe dezastruoase. Iar tensiunile dintre unii dintre jucătorii centrali, inclusiv Statele Unite și China, au diminuat așteptările cu privire la ceea ce se poate realiza.

Organizatorii luptă pentru ca summitul să nu devină un focar de răspândire al Covid-19

Summitul climatic COP26, amânat anul trecut din cauza pandemiei, a debutat la Glasgow, în ciuda creșterii numărului cazurilor de infecție cu SARS-CoV-2 în Marea Britanie, unde nivelul cazurilor rivalizează acum cu vârful iernii trecute.

Guvernele britanic și scoțian, care servesc ca gazde, așteaptă până la 30.000 de participanți oficiali – care se vor întâlni în interior, strânși în discuții tensionate, ore și ore pe zi, de duminică până pe 12 noiembrie și, potențial, după această dată.

Va fi cel mai mare summit găzduit vreodată în Marea Britanie. Organizatorii se luptă pentru a se asigura că această conferință nu se transformă într-un eveniment de mare răspândire al Covid.

Premierul Boris Johnson a promis că va oferi doze de vaccin tuturor participanților care nu le-ar putea obține în țările lor de origine. Un purtător de cuvânt al Biroului Cabinetului a declarat miercuri că dozele au fost distribuite la beneficiari din 70 de țări, dar a refuzat să spună câți oameni le-au primit.

Guvernul britanic a fost criticat pentru că a fost lent și dezorganizat, primind primele doze către delegații abia în urmă cu șase săptămâni, într-un program accelerat care abia ar permite patru săptămâni între runde.

Deși vaccinarea este recomandată cu insistență, nu este de fapt obligatorie să participați la COP26. Guvernul scoțian le cere delegaților să poarte măști de față în interior, să mențină distanțarea socială și să facă zilnic teste de coronavirus înainte de a intra în „Zona albastră” oficială, unde va avea loc summitul. Oricărei persoane testată pozitiv i se va spune să se izoleze.

Dar dacă kiturile de testare la domiciliu au o rată fals negativă de aproximativ 15%, așa cum sugerează unele studii, asta ar putea însemna că destul de multe persoane infectate ar putea merge la summit în fiecare zi.

Iar protocoalele stricte împotriva coronavirusului din Zona Albastră s-ar putea să nu se extindă la demonstrațiile mari care sunt planificate chiar în afara ei.