Liderii lumii promit să pună capăt defrișărilor până în 2030. Statele cele mai afectate de fenomen

Acordul este susținut de 19 miliarde de dolari în fonduri publice și private pentru a investi în protejarea și refacerea pădurilor.

Declarația comună emisă la discuțiile climatice COP26 de luni seara de la Glasgow a fost susținută de liderii unor țări precum Brazilia, Rusia, Indonezia și Republica Democrată Congo, care reprezintă, în mod colectiv, 85% din pădurile lumii.

Liderii lumii promit să pună capăt defrișărilor până în 2030

Declarația Liderilor Reuniți la Glasgow privind Utilizarea Pădurilor și a Terenurilor asigură conservarea unor păduri cu o suprafață totală de peste 33 de milioane de kilometri pătrați, potrivit unui comunicat al premierului britanic.

Printre cele 124 de state semnatare ale Declarației se numără și România, care, în ciuda planurilor ambițioase de a împăduri 40% din suprafața țării, mai are mult de lucru.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

O serie de inițiative suplimentare guvernamentale și private au fost lansate marți pentru a ajuta la atingerea acestui obiectiv, inclusiv sume importante pentru gardienii indigeni ai pădurilor și agriculturii durabile.

Pădurile absorb aproximativ 30% din emisiile de dioxid de carbon, conform Institutului nonprofit de resurse mondiale (WRI). Pădurile filtrează emisiile din atmosferă și împiedică încălzirea climei.

Cu toate acestea, acest tampon climatic natural dispare rapid. Lumea a pierdut 258.000 de kilometri pătrați de pădure în 2020, conform inițiativei WRI de urmărire a defrișărilor Global Forest Watch.

Acordul de luni extinde considerabil un angajament similar asumat de 40 de țări ca parte a Declarației de la New York privind pădurile din 2014 și merge mai departe decât oricând în stabilirea resurselor pentru atingerea acestui obiectiv.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Conform acordului, 12 țări s-au angajat să furnizeze 12 miliarde de dolari din finanțare publică între 2021 și 2025 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare, inclusiv în eforturile de a restabili terenurile degradate și de a combate incendiile de vegetație.

Cel puțin alte 7,2 miliarde de dolari ar fi furnizate de peste 30 de investitori din sectorul privat. Investitorii, reprezentând 8,7 trilioane de dolari în active gestionate, s-au angajat, de asemenea, să nu mai investească în activități legate de defrișare până în 2025.

Cinci țări și un grup de organizații caritabile globale s-au angajat marți să ofere finanțare de 1,7 miliarde de dolari pentru a sprijini conservarea pădurilor de către populațiile indigene și pentru a le consolida drepturile asupra terenurilor.

Ecologiștii spun că comunitățile indigene sunt cei mai buni protectori ai pădurilor, deseori împotriva invadării violente a tăietorilor de lemne și a acaparatorilor de pământ.

Peste 30 de instituții financiare cu active gestionate de peste 8,7 trilioane de dolari au declarat, de asemenea, că vor depune „cele mai bune eforturi” pentru a elimina defrișările legate de producția de vite, ulei de palmier, soia și celuloză până în 2025.

Ecologiștii acuză ca acordul înseamnă încă un deceniu de defrișări

COP26 își propune să mențină în viață ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5 C peste nivelurile preindustriale – un nivel necesar pentru a preveni efectele cele mai catastrofale ale încălzirii globale.

Oamenii de știință spun că pădurile și așa-numitele soluții bazate pe natură vor fi vitale pentru atingerea acestui obiectiv.

Pădurile au eliminat aproximativ 760 de milioane de tone de carbon în fiecare an începând cu 2011, compensând aproximativ 8% din emisiile de dioxid de carbon din combustibilii fosili și ciment, conform proiectului Biomass Carbon Monitor susținut de firma de analiză a datelor Kayrros și instituțiile de cercetare franceze.

Copacii continuă să fie tăiați la scară industrială, nu în ultimul rând în Amazon sub guvernul de extremă dreapta al președintelui brazilian Jair Bolsonaro.

Greenpeace a criticat inițiativa de la Glasgow pentru că a dat în mod eficient undă verde „un alt deceniu de defrișare”.

„Poporurile indigene cer ca 80% din Amazon să fie protejată până în 2025 și au dreptate, de asta este nevoie”, a spus directorul executiv al Greenpeace Brazilia, Carolina Pasquali. „Clima și lumea naturală nu își pot permite această afacere”, a spus ea.

Țările cele mai afectate de fenomenul defrișărilor

Potrivit datelor ONU, 420 de milioane de hectare de pădure au fost pierdute din 1990, agricultura fiind principalul motiv.

Deși au mai fost eforturi pentru a proteja pădurile, defrișările au continuat într-un „ritm alarmant”, potrivit unui raport din 2019, cu consecințe grave pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

În ultimul deceniu, 4,7 milioane de hectare de pădure au fost pierdute anual – cu Brazilia, Republica Democrată Congo și Indonezia printre țările cel mai grav afectate.

Brazilia: exploatarea forestieră ilegală continuă

Aproximativ 60% din pădurea tropicală amazoniană se află în Brazilia. După ce s-au redus în mod constant din 2004, defrișările din Amazonul brazilian au crescut din nou, potrivit Institutului Național de Cercetare Spațială (INPE).

În 2020 că rata defrișărilor a fost cea mai mare din mai mult de un deceniu.

Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a declarat pentru ONU că, începând cu luna august a acestui an, defrișările din Brazilia au scăzut în comparație cu 2020. Cu toate acestea, rata defrișărilor este încă mai mare decât înainte de venirea lui în funcție în 2019.

Bolsonaro a fost criticat pentru politicile „anti-mediu”, cum ar fi încurajarea agriculturii și mineritului în Amazon. El a tăiat fondurile pentru agențiile guvernamentale care sunt responsabile de urmărirea penală a fermierilor și a tăietorilor de lemne care încalcă legea mediului. Amenzile pentru tăieri ilegale au scăzut cu 20% în 2020.

Cifrele exacte nu sunt disponibile, dar studii recente sugerează că până la 94% din defrișările și distrugerea habitatelor din Brazilia ar putea fi ilegale.

Brazilia nu este singura țară responsabilă pentru defrișarea Amazonului – contribuie și țările vecine, inclusiv Bolivia. Anul trecut, Bolivia a pierdut aproape 300.000 de hectare de pădure tropicală, a patra cea mai mare suprafață din lume.

Bazinul Congo: Defrișări pentru agricultură și minerit

Bazinul forestier Congo este a doua cea mai mare pădure tropicală din lume. Mai mult de jumătate din el se află în Republica Democratică Congo.

Potrivit Greenpeace, exploatarea forestieră ilegală – atât de către companiile mari, cât și de cele mici – duce la defrișări. Deși SUA și UE au interzis importul ilegal de lemn, acesta este încă scos ilegal în afara țării.

Alte amenințări includ agricultura de subzistență la scară mică, defrișarea pentru cărbune și combustibil, expansiunea urbană și mineritul.

În ultimii cinci ani, pierderea anuală de pădure primară a fost de aproape jumătate de milion de hectare, potrivit Global Forest Watch.

Președintele Felix Tshisekedi a ordonat luna trecută un audit al unora dintre contractele de închiriere alocate pentru exploatarea pădurilor publice – inclusiv unul pentru peste 1,4 milioane de hectare – pe fondul acuzațiilor de corupție. Mișcarea a fost salutată de militanți.

Dar la începutul acestui an, guvernul a anunțat și un plan de ridicare a interdicției care datează din 2002 privind noile operațiuni de exploatare forestieră, deși acesta nu a fost încă implementat.

Greenpeace avertizează că acest lucru ar contrazice angajamentele luate la începutul acestui an de a proteja pădurea și de a crește suprafața împădurită cu 8%.

Indonezia: plantații de ulei de palmier

Indonezia a fost printre primele cinci țări din lume din punctul de vedere al pierderii suprafețelor de pădure în ultimele două decenii.

Potrivit datelor Global Forest Watch, țara a pierdut 9,75 milioane de hectare de pădure primară între 2002 și 2020.

Președintele Joko Widodo s-a angajat să reprime defrișările în 2014, abordând principalul contributor – curățarea terenurilor pentru plantațiile de palmier de ulei. Până la 80% dintre incendii au fost aprinse în acest scop, potrivit datelor oficiale.

Cifrele guvernului indonezian spun că rata defrișărilor a atins un minim record în 2020.

În 2019, președintele Widodo a emis un moratoriu de trei ani privind noi defrișări, acoperind aproximativ 66 de milioane de hectare de pădure primară și turbă. Interdicția a fost prelungită pe termen nelimitat anul acesta.