Liderul grupului acuzat de trădare în favoarea Rusiei a fost executat silit. Pe cine a învinuit Robertin Dinu de șantaj și abuz în serviciu

Șase persoane au fost acuzate de procurorii DIICOT de constituire a unui grup infracțional organizat și trădare, acestea fiind reținute pe 5 martie. Toate făceau parte din „Comandamentul Vlad Țepeș”, o grupare organizată pe structură militară care, conform procurorilor, dorea să preia puterea în România. Robertin Dinu, liderul și fondatorul grupului, și Marius Semeniuc au fost arestați preventiv, în timp ce Raul Lupu, Georgică Atitiene, Ștefan Mateescu și Radu Șofran au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile.

Robertin Dinu a formulat plângere împotriva unui executor judecătoresc

Robertin Dinu, liderul organizației care funcționa ca un sistem paramilitar, ai cărei membri sperau să schimbe Constituția și numele țării cu ajutorul Rusiei, le explica apropiaților ce va urma după demararea proiectului „Geția”: „Unu la mână, proiectul Geția începe peste doi ani. Vom avea doi ani de tranziție. Doi la mână, se va confisca tot, se va naționaliza tot, nu va fi o problemă de tranziție sau cum zice Călin file de Poveste, că dăm 61%, 51%”, a spus Dinu într-o interceptare din februarie 2025.

Numele lui Robertin Dinu apare ca petent într-un dosar înregistrat pe 29 iulie 2024 la Curtea de Apel Ploiești, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Obiectul dosarului este „plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată”, iar intimat este un birou de executor judecătoresc din Buzău, orașul său natal. În dosar se arată că, prin ordonanţa din data de 08.07.2024, a fost respinsă plângerea formulată de petentul Dinu Adrian Robertin împotriva soluţiei din dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca nefondată.

Prin ordonanţa din data de 28.07.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a dispus clasarea cauzei privind infracţiunile de fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu şi şantaj, fapte presupus a fi comise de executorul judecătoresc în legătură cu dosarul de executare silită nr.92/2016, soluţia fiind menţinută prin ordonanţa nr.78/II/2/2023 a procurorului ierarhic superior. Ulterior, ca urmare a plângerii formulate de petentul Dinu Adrian Robertin, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Ploieşti a dispus, prin încheierea din data de 20.11.2023, desfiinţarea soluţiei de clasare, cauza fiind trimisă la procuror pentru completarea urmăririi penale, cu privire la toate faptele sesizate în cuprinsul plângerii, precum şi al declaraţiei date de către petent la data de 10.03.2023.

Digi24.ro

O actriță cunoscută încă din copilărie a murit la 24 de ani. A avut primul rol principal la doar 6 ani

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus, totodată, disjungerea cauzei sub aspectul faptelor reclamate în sarcina unui magistrat procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău şi formarea unui nou dosar în vederea repartizării acestuia unuia dintre procurorii desemnaţi să efectueze urmărirea penală in cauzele privindu-i pe magistraţi la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Împotriva acestei soluţii, în termenul legal, a formulat plângere petentul Dinu Adrian Robertin, apreciind-o ca nelegală și netemeinică, reiterând, în esenţă, susţinerile din plângerea penală iniţială și arătând că procurorul de caz nu a respectat dispoziţiile judecătorului de cameră preliminară.

Instanța a arătat că executorul judecătoresc a acţionat în limitele impuse de lege

Din cuprinsul plângerii penale formulate de către Robertin Dinu a rezultat că acesta a solicitat efectuarea de cercetări faţă de executorul judecătoresc cu privire la posibile fapte de abuz în serviciu comise în dosarul de executare silită nr.92/2016, acesta reclamând, în esenţă, că executorul judecătoresc nu a respectat prevederile legale referitoare la desfăşurarea licitaţiilor publice, a tergiversat executarea, respectiv nu a dispus încetarea executării silite cu privire la petent. De asemenea, s-a mai solicitat tragerea la răspundere penală a executorului judecătoresc pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual și uz de fals întrucât cesiunea de creanţă i-a fost notificată după o perioadă de 5 luni de la data înregistrării şi pentru infracţiunea de şantaj, întrucât executorul ar fi stabilit în sarcina petentului, în mod repetat, plata unor sume de bani pe care acesta le-a plătit.

Digisport.ro

Are 4.000.000 $ în cont și a spus ”STOP” la 22 de ani: ”Ești prima mea iubire”

Instanța a arătat că, cu privire la faptele reclamate iniţial în sarcina executorului judecătoresc, s-a constatat că din actele dosarului nu a rezultat că executorul judecătoresc, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu a îndeplinit un act sau l-a îndeplinit cu încălcarea legii, fapt ce a avut drept consecinţă producerea în dauna persoanei vătămate a vreuneia dintre urmările expres prevăzute de art.297 Cod penal. Dimpotrivă, executorul judecătoresc a acţionat în limitele impuse de lege, efectuând toate procedurile legale pentru punerea în executare a titlului executoriu. S-a reţinut că pe calea contestaţiei la executare pot fi contestate și unele aspecte ce ţin de neîndeplinirea de către executorul judecătoresc a unor sarcini, putând fi analizată de instanţa de judecată şi conduita pasivă a acestuia.

De altfel, petentul a recurs la acest mijloc procedural, formulând contestaţii la executare, cereri de suspendare a executării silite și căi de atac împotriva acestora pe tot parcursul desfăşurării procedurii executării silite, toate fiind respinse de instanţele judecătoreşti. În ceea ce priveşte infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, în mod corect s-a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă ale acestor infracţiuni, având în vedere că deşi cesiunea de creanţă s-a încheiat la data de 16.12.029, abia în data de 01.07.2020 o altă persoană fizică, parte a contractului, a solicitat executorului judecătoresc comunicarea contractului către debitorul Dinu Adrian Robertin, notificarea fiind realizată prin afişare la data de 06.07.2020.

Instanța a respins plângerea lui Robertin Dinu

De asemenea, s-a apreciat că în cauză nu sunt întrunite nici elementele de tipicitate ale infracţiunii de şantaj, sumele de bani stabilite în sarcina petentului debitor fiind cheltuieli de executare legate de desfăşurarea procedurii de executare silită, în conformitate cu prevederile legale. Cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală sesizată în sarcina executorului judecătoresc, în urma verificărilor efectuate în cauză a fost lămurită situaţia titlului locativ asupra tuturor imobilelor la care îşi desfăşoară sau şi-a desfăşurat activitatea biroul executorului judecătoresc, stabilindu-se că pentru fiecare locaţie sunt încheiate contracte de închiriere cu proprietarii imobilelor, neexistând vreun indiciu cu privire la fictivitatea acestora.

Cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală sesizată în sarcina executorului judecătoresc, în urma verificărilor efectuate în cauză a fost lămurită situaţia titlului locativ asupra tuturor imobilelor la care îşi desfăşoară sau şi-a desfăşurat activitatea biroul executorului judecătoresc, stabilindu-se că pentru fiecare locaţie sunt încheiate contracte de închiriere cu proprietarii imobilelor, neexistând vreun indiciu cu privire la fictivitatea acestora, astfel că în mod corect s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.

Ținând cont de toate aceste aspecte, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că se impune respingerea plângerii ca nefondată, soluţia de netrimitere în judecată fiind legală şi temeinică, se menționează în dosarul consultat de FANATIK. De asemenea, a arătat că se va dispune obligarea petentului Dinu Adrian Robertin la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 300 lei. Acestă decizie a fost luată de Curtea de Apel Ploiești pe 3 octombrie 2024.