Liderul Mișcării Legionare din România a scăpat de urmărirea penală, deși a fost acuzat că a răspândit doctrine fasciste. S-a constatat că faptele nu există

IPJ Ilfov a anunțat că sâmbătă dimineața au avut loc nouă percheziții în județele Ilfov, Maramureș, Neamț, Sălaj și Timiș, în legătură cu comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, care a avut loc la Tâncăbești pe 30 noiembrie. Șapte persoane, două femei și cinci bărbați, au fost plasate sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Șerban Suru a răspândit simboluri legionare ale „Legiunii Arhanghelului Mihail” şi ale „Gărzii de Fier”

Printre cei vizați se numără și Șerban Suru, actualul șef al Mișcării Legionare din România, după cum se autoproclamă pe mai multe bloguri, cercetat pentru utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, deoarece, la evenimentul de la la troiţa lui Corneliu Zelea Codreanu, a purtat uniforma cu însemne legionare şi a efectuat salutul legionar. Evenimentele se petrec în contextul în care și Călin Georgescu, cel care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, anulate de CCR, și-a afirmat de mai multe ori simpatiile legionare.

Numele lui Șerban Suru apare ca intimat într-un dosar înregistrat pe 16 februarie 2023 la Judecătoria Sectorului 1, iar petent este Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. În dosar se arată că prin ordonanţa organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare din data de 12.12.2019 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 4 alin.(1), (2) şi alin.(21) şi art. 5 din OUG nr. 31/2002. Prin ordonanţa din data de 25.02.2020 a Parchetului s-a dispus clasarea cauzei şi disjungerea acesteia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 4 şi art. 5 din OUG nr. 31/2002 privind pe Șerban Suru.

Prin ordonanţa din data de 29.03.2021 a organelor de cercetare penală s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 4 şi 5 din OUG nr. 31/2002 constând în aceea că numitul Șerban Suru răspândeşte simboluri legionare ale „Legiunii Arhanghelului Mihail” şi ale „Gărzii de Fier”, pe website-ul www.miscarea-legionară.net şi totodată, prin intermediul site-ului, pune la dispoziţia publicului materiale cu caracter legionar, în cadrul organizaţiei iniţiate sub numele „Mişcarea Legionară”. Totodată, numitul Șerban Suru, prin afişarea unei pancarte conţinând inscripţia „Mişcarea Legionară”, însoţită de simbolul Gărzii de Fier, pe faţada imobilului din sector 1, sediu declarat al organizaţiei, a răspândit simboluri legionare, utilizându-le în public, toate acestea constând în acte prin care promovează idei, concepţii şi doctrine legionare. Prin ordonanţa din data de 09.02.2023 procurorul a dispus renunţarea la urmărirea penală în cauza ce are ca obiect aceste infracțiuni.

Digi24.ro

Militarii NATO, învinși de ucraineni. Un exercițiu a arătat cum o echipă mică de operatori de drone a câștigat în fața aliaților

Instanța a arătat că în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei, iar interesul public se analizează în raport cu:  a) conţinutul faptei şi împrejurările concrete de săvârşire a faptei; b) modul şi mijloacele de săvârşire a faptei; c) scopul urmărit; d) urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii; e) eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfăşurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei şi la timpul scurs de la data săvârşirii acesteia; f) atitudinea procesuală a persoanei vătămate; g) existenţa unei disproporţii vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii.

Digisport.ro

Kremlinul a pus ”tunurile” pe juriu, după decizia care i-a ”ucis” visul Rusiei: ”Soția mea a spus”

S-a constatat că înscrisurile nu sunt decât informații istorice

Totodată, art. 318 alin.(3) C.pr.pen. prevede că atunci când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, atitudinea suspectului sau a inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, iar atunci când autorul faptei nu este identificat, se poate dispune renunţarea la urmărirea penală prin raportare doar la criteriile prevăzute la alin. (2) lit. a), b), e) şi g), astfel cu prevede alin.(4) al aceluiaşi articol. De asemenea, nu se poate dispune renunţarea la urmărirea penală pentru infracţiunile care au avut ca urmare moartea victimei. Astfel, în cadrul acestei proceduri nu se poate trece la o suplimentare a probatoriului (spre exemplu audierea de martori), fiind permisă doar cercetarea înscrisurilor noi prezentate.

Analizând faptele prev. de art. 4 alin.(1) şi (2) din OUG nr. 31/2002, prin prisma criteriilor enumerate de prevederile art. 318 alin. (2) şi (3) C.pr.pen, judecătorul de cameră preliminară a reţinut ca fiind întemeiată constatarea procurorului în sensul că în cauză nu există un interes public în urmărirea faptei, fiind îndeplinită şi a doua condiţie ce rezultă din prevederile art.318 alin.(1) teza a II-a C.pr.pen. Aşadar, judecătorul de cameră preliminară constată din probatoriul administrat faptul că suspectul a răspândit simboluri legionare reprezentate de „crucea triplă” şi a utilizat în public, prin afişarea pe site-ul www.miscarea-legionara.net a acestui însemn legionar, dar şi prin montarea pancartei conţinând inscripţia „Mişcarea Legionară” însoţită de simbolul Gărzii de Fier (crucea triplă). Judecătorul de cameră preliminară, contrar apărărilor formulate de suspect, arată că simbolurile folosite sunt scoase în afara legii, în condiţiile în care mişcările ce au activat pe teritoriul naţional în perioada interbelică au fost declarate de legiuitor organizaţii fasciste, care în acele timpuri promovau ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, dar şi xenofobia.

În atare condiţii, instanța a arătat că acţiunile lui Șerban Suru intră în sfera ilicitului penal, faptele sale întrunind elementele de tipicitate ale infracţiunilor prev. de art. 4 alin.(1) şi (2) din OUG nr. 31/2002. În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 4 alin.(21) din OUG nr. 31/2002, judecătorul arată că elementul material al laturii obiective este reprezentat de acţiunea de distribuire ori de punere la dispoziţia publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste şi xenofobe. Or, înscrisurile ataşate dosarului cauzei, reprezentate de capturi de ecran ale unor postări pe site-ul www.miscarea-legionară.net, nu reprezintă decât informaţii istorice cu privire la unele persoane ce au făcut parte din mişcarea legionară, conţinutul acestora neavând caracter rasist ori xenofob.

Procurorul nu a redat acuzaţia penală cu claritate

Totodată, deşi s-a reţinut în cuprinsul acuzaţiei penale că suspectul a promovat în public idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, judecătorul arată, pe de o parte că înscrisurile ataşate dosarului cauzei nu reflectă existenţa unor materiale care să promoveze idei, concepţii sau doctrine fasciste ori legionare, iar pe de altă parte, niciunul din înscrisurile ataşate, ce reprezintă capturi de ecran ale paginilor web în litigiu, nu promovează ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist, în sensul art. 2 lit. a) din OUG nr. 31/2002. În atare condiţii, constatând că acuzaţia penală constând în comiterea infracţiunilor prev. de art. 4 alin.(21) şi (5) din OUG nr. 31/2002 nu există în materialitatea sa, probatoriul administrat în cauză neevidenţiind susţinerile procurorului din cuprinsul ordonanţei prin care a fost dispusă soluţia.

Judecătorul cauzei a apreciat că procurorul ar fi trebuit să redea acuzaţia penală cu claritate în cuprinsul actului prin care s-a dezinvestit şi să indice, prin referirea la probe, care sunt materialele ce încalcă dispoziţiile normei de incriminare. Drept urmare, în raport cu conţinutul faptei şi împrejurările concrete de săvârşire a acesteia, de modul şi mijloacele de săvârşire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce, de eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfăşurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei şi la timpul scurs de la data săvârşirii acesteia, de existenţa unei disproporţii vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, judecătorul de cameră preliminară apreciază că în cauză nu există un interes public în urmărirea penală a infracţiunilor prev. de art. 4 alin.(1) şi (2) din OUG nr. 31/2002, , se arată în dosarul cosnultat de FANATIK.

Pentru aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară a admis în parte cererea formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, constatând legalitatea şi temeinicia ordonanţei din data de 09.02.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi a confirmat soluţia de renunţare la urmărirea penală în cauză numai în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 4 alin.(1) şi (2) din OUG nr. 31/2002. Instanța a desfiinţat soluţia de renunţare la urmărirea penală în ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002. S-a dispus clasarea cauzei faţă de suspectul Suru Şerban, cercetat sub aspectul infracţiunii prev. de art. 4 alin. şi (21) şi art. 5 din OUG nr. 31/2002, întrucât faptele nu există. Această decizie a fost luată pe 3 mai 2023.