News

Lista prezidențiabililor PSD. Toți au fost, în diverse momente, „oaia neagră” a partidului

În PSD există mai mulți potențiali candidați pentru alegerile prezidențiale, însă fiecare dintre ei a fost, la un moment dat, în dizgrația social-democraților.
14.11.2022 | 09:30
Lista prezidentiabililor PSD Toti au fost in diverse momente oaia neagra a partidului
Mircea Geoană, Gabriela Firea și Marcel Ciolacu, trei prezidențiabili care au trecut prin perioade de marginalizare în PSD/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Într-o declarație recentă, președintele PSD Marcel Ciolacu se arăta rezervat față de o posibilă candidatură a lui Mircea Geoană la alegerile prezidențiale, făcând trimitere la faptul că Geoană și-a creat un partid separat de PSD, după ce a fost exclus în 2014. Numai că toți social-democrații vehiculați pentru prezidențialele de peste doi ani au avut momente în care s-au pus pe poziții contrare celei asumate de partid, inclusiv Marcel Ciolacu.

Mircea Geoană, exclus de două ori din partid

Este un potenţial candidat. Mi-este foarte greu să accept pe cineva care a plecat din PSD şi şi-a creat un partid, dar nu exclud acest lucru şi nu eu decid”, a declarat, miercuri, Marcel Ciolacu, răspunzând unei întrebări privind posibilitatea unei candidaturi a lui Mircea Geoană.

ADVERTISEMENT

Ciolacu îi reproșa astfel lui Geoană formarea Partidului Social Român, după cea de-a doua excludere a sa din PSD, în noiembrie 2014. Prima survenise în noiembrie 2011, în urma refuzului actualului secretar general adjunct al NATO de a demisiona de la șefia Senatului. Mircea Geoană se afla în relații tensionate cu Victor Ponta, cel care îl înlocuise de la șefia partidului în 2010, după ce Geoană pierduse alegerile prezidențiale din 2009. Cum Mircea Geoană era liderul „opoziției” interne din PSD la adresa lui Ponta, acesta a vrut să-i ia funcția de la Senat.

Geoană a refuzat argumentând că demisia sa ar face ca puterea de atunci, constituită în jurul PDL, să ocupe postul de președinte la Senat. Acest lucru chiar s-a întâmplat astfel că Vasile Blaga a devenit noul președinte al acestei Camere.

ADVERTISEMENT

Acest partid, atâta vreme cât este condus din umbră de Iliescu și Năstase, nu are vreo șansă de reformare. Au pus în fruntea partidului o marionetă cu apucături tiranice și o lipsă teribilă de caracter”, spunea Geoană după ce excluderea a fost oficializată. După aproape un an, cuvintele grele au fost uitate, iar Mircea Geoană a fost reprimit în partid, obținând chiar un nou mandat de senator la alegerile din 2016.

Însă reconcilierea dintre Ponta și Geoană a fost doar temporară, ultimul reușind „performanța” să fie exclus și a doua oară, imediat după alegerile prezidențiale pierdute, de această dată, de Ponta. Evenimentul a survenit într-una din ședințele cele mai stranii pe care le-a avut vreodată conducerea PSD. Teoretic, liderii social-democrați se reuniseră pe 27 noiembrie 2014 pentru a analiza cauzele înfrângerii în fața lui Iohannis, dar la final s-a decis că Mircea Geoană, Marian Vanghelie și Dan Șova trebuie excluși. Nici măcar participanții la ședință nu au putut oferi o explicație coerentă de ce tocmai aceștia au fost scoși țapi ispășitori. Se pare că Ponta ar fi cerut excluderea pe motiv că aceștia ar sabota coeziunea internă a partidului. Practic, președintele PSD a încercat să elimine din fașă constituirea unei grupări care să-l demită la un congres extraordinar, cum făcuse chiar el cu Geoană în 2010.

ADVERTISEMENT

Marcel Ciolacu a evitat la mustață plecarea din PSD

De data asta, Geoană nu a mai așteptat o posibilă reconciliere cu PSD și a fondat un nouă formațiune politică, Partidul Social Român, un partid efemer care nu a avut niciun succes notabil. Însă păcatul sciziunii pare-se că nu i-a fost iertat, cel puțin deocamdată, de Marcel Ciolacu. Însă acesta a fost și el la un pas să comită acest păcat în 2018. Marcel Ciolacu a devenit unul dintre liderii de prim rang ai PSD, după ce Liviu Dragnea a devenit liderul partidului. În vara lui 2017, Ciolacu a fost numit chiar vicepremier în guvernul Tudose, la acea vreme speculându-se că deputatul de Buzău ar fi avut misiunea să-l țină la curent pe Dragnea cu ce se întâmplă la Palatul Victoria pentru a preîntâmpina repetarea unei rebeliuni la Guvern, după episodul Sorin Grindeanu, care anterior refuzase să mai fie o simplă marionetă.

Numai că tocmai acest lucru s-a repetat, premierul Mihai Tudose încercând să scuture tutela lui Dragnea, secondat chiar de către Marcel Ciolacu. Tentativa a eșuat, iar în ianuarie 2018 Tudose a demisionat după ce a fost amenințat cu retragerea sprijinului politic. La scurtă vreme, fostul premier s-a înscris în Pro România, partidul lui Ponta, iar demisiile din partid a lui Marcel Ciolacu și Paul Stănescu erau date ca iminente. Numai că cei doi nu au făcut acest pas și au rămas în partid printre puținii opozanți ai lui Liviu Dragnea, timp de mai bine de un an. După intrarea în închisoare a acestuia și eșecul Vioricăi Dăncilă la prezidențialele din 2019, tandemul Ciolacu-Stănescu a avut legitimitatea necesară să revendice conducerea partidului.

ADVERTISEMENT

Deocamdată, Ciolacu pare să fie rezervat față de posibilitatea ca el să fie candidatul partidului care l-a marginalizat mai bine de un an. „Eu nu m-aş înfige, sau nu aş accepta, în acest moment, să candidez (…) 99,9% nu cred că voi candida la funcţia de preşedinte”, a spus Ciolacu, miercuri, la B1TV.

Însă numele său a fost menționat, încă din luna mai, chiar de către prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, atunci când a fost întrebat dacă ar putea fi el prezidențiabilul social-democrat. „Exclus, la prezidențiale sunt alți colegi mai potriviți… președintele partidului, îl avem pe domnul Rafila, o avem pe doamna Firea… Nu știu dacă Geoană își va dori, poate să fie un candidat redutabil care să câștige alegerile”, spunea Grindeanu într-o emisiune la Antena 3.

Rafila, coleg cu premierul pe care l-a contestat în stradă

Interesant este că, pe lângă Geoană și Ciolacu, nici celelalte două persoane nominalizate de Grindeanu nu au fost totdeauna pe placul partidului. Alexandru Rafila chiar a ieșit în stradă în 2017 pentru a protesta împotriva OUG 13 care a fost adoptată chiar de către guvernul condus de Grindeanu. „Se întâmplau lucruri care, după cum vă spuneam acum că intoleranța poate duce la un atentat la democrație, și atunci s-au întâmplat anumite lucruri care din punct de vedere politic nu erau corecte și care trebuiau îndreptate. Protestul într-o piață publică plină de oameni arată că societatea nu suportă astfel de derapaje. Acesta a fost mesajul și nu e nici un fel de rușine să faci un astfel de gest, este dimpotrivă o apărare a unui drept civic, a democrației”, se justifica Rafila în urmă cu doi ani când și-a anunțat înscrierea în PSD și candidatura la alegerile parlamentare pe listele social-democraților.

Interesant este că Rafila avea deja legături strânse cu PSD la momentul când protesta în stradă împotriva guvernului social-democrat. Medicul fusese consilier personal al ministrului Sănătății Ion Bazac în 2008-2009, iar în primul guvern Ponta a fost secretar de stat tot la MS. Potrivit CV-ului depus la Parlament, Alexandru Rafila a mai fost membru al PSD în perioada 2010-2013.

Includerea pe listele de la parlamentarele din 2020 a unei persoane care cu numai trei ani în urmă protesta în stradă împotriva guvernului PSD a nemulțumit social-democrații care fuseseră susținători ai politicilor impuse de Liviu Dragnea și care acum descopereau că nu mai au loc pe listele partidului. Unul dintre ei a fost senatorul Șerban Nicolae care, atunci când a demisionat din partid, a făcut referiri abia voalate la Rafila.

Oameni care ni se prezintă ca fiind virgini în politică, deși au deținut funcții publice și în perioadele cele mai negre din ultimii 30 de ani, în perioada în care se închideau spitale, oameni care, în general, nu au avut nimic de spus în politică până acum, dar care se prezintă ca nou născuți. Nu cred că pesediștii, votanții, simpatizanții, cred povestea că PSD luptă contra pandemiei băgând medici în Parlament. Dacă asta era soluția, însemna că vindecăm toate bolile introducând medici în Parlament”, spunea Șerban Nicolae, după ce și-a anunțat demisia din PSD.

Dragnea a dat jos doi premieri, dar a pierdut războiul cu primăria

În fine, și Gabriela Firea a avut perioada ei în care s-a situat contra curentului din partid. După alegerea ei ca primar al Capitalei în 2016, relațiile cu președintele PSD de atunci, Liviu Dragnea, s-au răcit treptat, iar în 2018 s-a ajuns la o ruptură publică între cei doi. „Am informații certe că mă spionează. Îmi urmărește activitatea, urmărește chiar clădirea Primăriei. Sunt oameni care au fost la mine în aceste zile și care ulterior au fost sunați chiar de dumnealui sau de colegi foarte apropiați, să fie întrebați de ce au fost la mine, dacă punem ceva la cale”, spunea Firea, într-o emisiune la România TV.

Firea susținea că Dragnea o suspecta că vrea să preia controlul partidului și să-și asigure o candidatură pentru alegerile prezidențiale din 2019, iar această suspiciune l-ar fi împins pe Dragnea să pună bețe în roate activității lui Firea ca primar. „PSD nu poate fi privatizat de un singur om, nu poate fi condus de un grup mic de persoane și să nu se consulte cu reprezentanții, cu oameni care sunt legitimați prin votul cetățenilor sau care sunt specialiști”, mai spunea Gabriela Firea.

În pofida rupturii evidente, Dragnea nu a mers atât de departe încât să excludă din partid primarul celui mai mare oraș din țară, iar evoluția ulterioară a evenimentelor a făcut ca Firea să redevină un lider de linia întâi a PSD.

ADVERTISEMENT