Nu mai puțin de 38 de partide politice din România înregistrează datorii la bugetul de stat care se ridică la aproape 1,74 milioane euro. Multe dintre formațiuni sunt proiecte politice abandonate, care însă nu pot fi lichidate fiscal din cauza faptului că nu și-au achitat toate dările către stat.
Un astfel de caz este cel al Alianței ALDE, fondat în 2015 de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin, fost lider al Partidului Conservator (fondat de Dan Voiculescu).
ALDE și-a pierdut treptat relevanța, iar în 2022 a fuzionat prin absorbție cu Partidul Național Liberal (PNL). Cu toate acestea, la data de 30 iunie 2025, ALDE figura cu cea mai mare restanță la bugetul de stat dintre partidele politice din România, peste un milion de lei.
Călin Popescu Tăriceanu este cel mai bogat premier pe care l-a avut România. În 2020, el trecea în declarația de avere aproape 620.000 de euro în conturi bancare, șase imobile în București, Năvodari și Constanța, șase autovehicule, inclusiv un Porsche și o motocicletă Triumph, acțiuni la Banca Transilvania, BRD și Transgaz, precum și ceasuri în valoare de 60.000 de euro (care aparțineau soției).
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚ-CD), formațiunea care a guvernat România în perioada ’96-2000, a intrat într-o fază de declin electoral și a trecut prin nenumărate conflicte interne sau fuziuni cu alte partide. Pe listele rău-platinicilor din politică, PNȚ-CD apare cu datorii de peste 900.000 de lei.
Partidul Ecologist Român (PER) este una dintre primele formațiuni politice înființate după Revoluție (pe 16 ianuarie 1990), sub conducerea lui Adrian Manolache. De-a lungul timpului, pe la PER s-au perindat personaje precum: Marian Vanghelie, Șerban Nicolae, Cătălin Rădulescu sau Liviu Pleșoianu. Cu toate acestea, ecologiștii nu și-au depășit niciodată condiția de partid de buzunar. La ANAF, PER se află, însă, pe primele locuri, cu o datorie care depășește 900.000 de lei.
O apariție surprinzătoare în ”lista rușinii” este cea a Partidului Umanist Social-Liberal, fondat de mogulul de presă Dan Voiculescu, împreună cu Maria Grapini. Printre liderii de azi ai grupării se numără: Cristian Popescu Piedone, Toni Greblă, Grațiela Gavrilescu, Liviu Negoiță sau Lavinia Șandru.
Datele de la ANAF indică o datorie de aproape 800.000 de lei la bugetul de stat în dreptul PUSL, la finalul lunii iunie.
Tăriceanu și Voiculescu nu sunt singurii milionari care au fondat sau finanțat un partid care a ajuns, astăzi, pe lista rău-platnicilor. Partidul Noua Generație, condus odinioară de Gigi Becali, a ajuns insolvabil și nu-și mai poate plăti o datorie de 153.000 de lei. Și Partidul Poporului, formațiune fondată de Dan Diaconescu, a ajuns pe ”lista rușinii”, cu datorii la stat de 115.000 de lei.
Partidul Social-Democrat Independent (PSDI), un proiect al foștilor lideri PSD, Marian Vanghelie și Mircea Geoană, a acumulat restanțe de peste 235.000 de lei la bugetul de stat. Alianța Democrată a Romilor este așteptată ”la casierie” cu 180.000 de lei iar Partidul Rezist, născut în timpul protestelor din 2018, a rămas dator cu 115.000 lei. Nici monarhiștii nu stau prea bine. Partidul Monarhist și Partidul Regalist au fost declarate insolvabile și cu datorii la ANAF.
În total, 38 de partide politice apar pe ”lista rușinii” publicată de ANAF la data de 30 iunie 2025, cu restanțe la bugetul de stat în valoare de 8,7 milioane lei sau 1,74 milioane euro, potrivit datelor consultate de FANATIK.
Total: 8.695.643 lei – 1,74 milioane euro
Niciunul dintre partidele parlamentare nu apar pe lista rău-platnicilor de la ANAF. PNL, PSD, USR sau AUR nu au probleme cu banii, fiind subvenționate de la bugetul de stat.
Pentru partidele mici, situația este una mult mai complicată. Acestea nu pot supraviețui decât cu ajutorul cotizațiilor strânse de la membri sau prin sponsorizări.
În lipsa banilor, șansele acestor formațiuni să ajungă în parlament sunt foarte mici, iar eforturile din campanie pot lăsa urme serioase în finanțele partidelor. Ele ajung pe listele datornicilor la ANAF fie prin neplata obligațiilor fiscale pentru angajați sau colaboratori, fie prin amenzi sau penalități. De asemenea, partidele pot ajunge să nu-și poată plăti obligațiile din activități economice sau au sume de restituit către stat (AEP).