În comuna nemțeană Bicazu Ardelean se află un cătun numit Țepeșeni, unde o bună parte din locuitori poartă, în buletin, numele Țepeș.
Aceasta poate fi o problemă, de exemplu pentru poștașul din cătun, care atunci când are de livrat o scrisoare, nu știe cui să i-o ducă, deși îi cunoaște personal pe toți oamenii locului.
Se pare că peste 300 de persoane numite Țepeș locuiesc în Țepeșeni. Din fericire, mulți dintre ei mai au un nume de familie care face diferența: Țepeș Greuruș, Țepeș Bobescu, etc,
,,Avem Ţepeş Greuruş, Ţepeş Nica, Ţepeş Bobescu. Vecinul meu este tot Ion Ţepeş Greuruş şi e numai cu un an mai mic decât mine. Suntem trei Ţepeş Greuruş, dar amenzile de la circulaţie nu le iau eu, pentru că nu am carnet”, povestea, în 2017, Ţepeş Greuruş Ion, un tânăr din Ţepeşeni, pentru Adevărul.
Se pare că numele pe care localnicii din Țepeșeni le poartă provin din porecle atribuite de vecinii din satele vecine. În cultura românească, sunt multe cazuri în care poreclele date oamenilor în zonele rurale au fost adoptate, mai târziu, ca nume de familie.
Bicazu Ardelean este o comună veche din județul Neamț, care, după tratatul de la Viena, din 1940, a aparținut Ungariei. Ulterior, după 23 august 1944, ea s-a întors sub administrație română.
Bicazu Ardelean a făcut parte din Regiunea Bacău, până în 1950, când a fost transferată raionului Piatra Neamț. Începând cu 1968, localitatea a ajuns să facă parte din județul Neamț.
Primele referiri istorice la comuna Bicazu Ardelean datează din secolul XIX, când teritoriul făcea parte din Regatul Ungariei. Hărțile epocii consemnează satele Tikos, Bisztrapatak și Almasmezo, ca fiind arondate districtului Gheorghieni.
În 1918, zona a fost ocupată de armata română, iar din 1920 satul a devenit oficial unul românesc, după semnarea tratatului de la Trianon.