Locul de legendă din România care a fost distrus din temelii și restaurat. Are un potențial turistic uriaș și policandru superb

România este renumită pentru bisericile pe care le are. Una dintre acestea este Mănăstirea Bistrița, care este un lăcaș de cult cu o istorie zbuciumată. Unde se află, de fapt. Nu este în Bucovina, ci în altă parte a țării.

Județul unde este construită Mănăstirea Bistrița

Mănăstirea Bistrița este un edifiu renumit în rândul creștinilor ortodocși. Se numără printre cele mai importante așezăminte monahale din România. Mulți ar crede că raiul lăcașurilor de cult este Bucovina, însă este complet greșit.

Specialiștii spun că județul cu cele mai multe Biserici este altul. Acesta este județul Vâlcea, unde se găsește, de fapt, și această mănăstire renumită pentru faptul că are o istorie tumultoasă. E ridicată în inima Olteniei.

Turiștii care vor să ajungă aici trebuie să știe că este situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Costeşti și este aflată în arhiepiscopia Râmnicului. Istoricii transmit că este o ctitorie a boierilor Craioveşti.

Digi24.ro

Anamaria Gavrilă a chemat poliția, susținând că e agresată de jurnaliști. Polițiștii au sancționat-o însă tot pe ea

Datează din jurul anului 1490 și deține hramul Adormirea Maicii Domnului. În interiorul său credincioșii găsesc moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. De asemenea, Mănăstirea Bistriţa este vestită şi pentru faptul că aici s-a înfiinţat prima tiparniţă din Ţara Românească.

Aici călugărul Macarie a tipărit în 1508 prima carte de pe teritoriul românesc. Mai exact, este vorba de Liturghierul (în limba slavonă). Astăzi, ctitoria este declarată monument istoric.

Digisport.ro

A jucat în Champions League și la naționala României, iar acum e taximetrist! Câștigă maximum 20 de lei pe cursă

Mănăstirea Bistrița, o istorie zbuciumată

Mănăstirea Bistrița a fost ctitorită între anii 1492 și 1494 de boierii Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul). Influenta familie boierească a jucat un rol crucial în viața politică și culturală a Țării Românești în secolele al XV-lea și al XVI-lea.

Prima atestare documentară datează din 16 martie 1494 și este un act – „Hrisovul de danie”. Acesta a fost emis de către Vlad Călugărul, fiul lui Vlad Dracul și frate după tată cu Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, la final de secol al XV-lea.

În ultimii săi ai de viață, Barbu Craiovescu s-a călugărit la Mănăstirea Bistrița, unde a luat numele de Pahomie. Mănăstirea Bistrița, cunoscută și drept Mănăstirea Bistrița Olteană, are o istorie zbuciumată care se întinde pe mai bine de cinci secole.

Renumitul lăcaș de cult a fost martorul unor evenimente cruciale din trecutul Țării Românești. De-a lungul timpului a deținut mai multe roluri. A fost centru spiritual și cultural, având și funcții sociale. În prezent, este un simbol al rezilienței și credinței.

A fost distrusă din temelii și restaurată

În altă ordine de idei, Mănăstirea Bistrița are o istorie tumultoasă din cauza faptului a fost distrusă din temelii. Se întâmpla în anul 1509 de Mihnea cel Rău, care la acea vreme era în conflict cu familia Craioveștilor.

Un document emis în acea perioadă arată că „mănăstirea Craioveștilor, carea o făcuse ei pre râul Bistriții din temelie o au risipit”, relatează OrthodoxWiki.org. Ulterior, după ce Mihnea Vodă a fost înlăturat de la tron lăcașul sfânt a fost reconstruit.

Restaurarea s-a petrecut între anii 1515 – 1519, sub patronajul domnului Țării Românești, Neagoe Basarab, și tot prin eforturile boierilor Craiovești. Pictura murală a fost atribuită meșterilor zugravi Dumitru, Chirtop și Dobromir.

De numele acestor artiști este legată inclusiv realizarea frescei Mănăstirii Dealu de lângă Târgoviște și lucrările în piatră din ansamblul Curtea de Argeș. În 1683, Mănăstirea Bistrița a fost din nou reparată. În 1856, întregul complex monahal a fost supus unor ample lucrări de restaurare.

I s-a dat forma pe care o are în momentul de față. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a oferit lăcașului de cult din județul Vâlcea un superb policandru (candelabru), împodobit cu ouă de struț, realizat la Viena, alături de diverse obiecte de cult, cărți liturgice și un clopot masiv de 800 kg.

Ulterior, în anul 1820, complexul monahal a fost pictat la inițiativa banului Grigore Brâncoveanu, potrivit valceaturistica.ro. Biserica bolniței, aflată în afara incintei, ridicată de Banul Barbu Craiovescu, în anii 1520–1521, e singura care se mai păstrează din vechea ctitorie.