Pentru cei care doresc un loc de muncă unde pot câștiga și 250 de lei pe zi, fără studii superioare și fără să plătească vreo taxă, deschiderea sezonului de cules în viile din toată țara poate fi o astfel de oportunitate.
Deja, de la sfârșitul lunii august, la Buzău, la Stațiunea de Cercetare Viticolă de la Pietroasele a început culesul strugurilor. Potrivit lui Cornel Baniță, oenolog, culesul strugurilor se face mecanizat, cu utilaje moderne, dar și manual, deci stațiunea are nevoie de mână de lucru sezonieră.
Potrivit lui Cornel Baniță, în fiecare an există o forță de muncă constantă care ajută la culesul viilor, nu numai la Pietroasele ci și în județele vecine. Zilierii care muncesc la culesul strugurilor de la Pietroasele sunt plătiți, în funcție de munca depusă, cu 150-250 de lei pe zi, potrivit Agro TV.
Și cu ajutorul acestora, la Pietroasele au început să se culeagă struguri din soiurile Fetească albă, Tămâioasă românească și Busuioacă de Bohotin. Strugurii au acumulat destul zahăr și, chiar dacă pe fondul secetei producțiile din aceste soiuri s-au diminuat, specialiștii afirmă că nu le-a scăzut calitatea, ba dimpotrivă.
Serbia, la fel ca o mare parte din Balcani, a cunoscut cea mai caldă vară înregistrată vreodată, alimentată de valuri repetate de căldură care au dus temperaturile la peste 40 de grade Celsius. Căldura, combinată cu seceta, a pus la încercare rețeaua electrică fragilă a regiunii, a redus rezervele esențiale de apă și a dus la pierderea recoltelor.
De asemenea, a stârnit îngrijorări cu privire la schimbările climatice, inclusiv precipitațiile neregulate și temperaturile ridicate cu care se confruntă deja o mare parte din sudul Europei, scrie Reuters. Viticultorii din Balcani spun că ar putea fi rareori câștigători, deoarece vremea cniculară a crescut conținutul de zahăr din strugurii lor dar a redus producție. Dar porumbul, soia, floarea-soarelui și unele legume pot fi devastate, spun fermierii.
Agricultura reprezintă aproximativ 6 % din PIB-ul Serbiei. Datele preliminare ale producătorilor sugerează că randamentul porumbului sârbesc ar putea scădea cu aproximativ 20%. Una dintre probleme este accesul la apă. Serbia, care, din punct de vedere istoric, s-a bucurat de ploi abundente, irigă doar 1,4% din terenurile sale agricole, conform datelor Oficiului de Statistică.
Sute de milioane de euro ar fi necesare pentru a atinge media globală de 17% din terenurile agricole irigate, a declarat analistul agricol Branislav Gulan din Belgrad. Acesta se așteaptă la pierderi de venituri agricole în acest an de aproximativ 500 de milioane de euro (554,35 milioane de dolari) din cauza secetei.
În Bosnia vecină, seceta ar putea reduce la jumătate producția de porumb, la 4,5-5 tone pe hectar, a declarat Dragan Mandic, expert la Institutul Agricol din Republica Sârbă Bosnia. Dejan Jovanovic, un fermier din regiunea Bijeljina, a declarat că recoltele sale „au fost devastate”.
Vremea caldă a modificat drastic recoltarea strugurilor în Balcani în acest an. Producătorii au fost nevoiți să culeagă strugurii mai devreme decât își amintește oricine. Unele recolte vor fi mai mici, dar calitatea va fi mai bună, au declarat producătorii.
În regiunea Ilok din estul Croației, farurile mașinilor de recoltat struguri străpung aleile întunecate dintre vii. Producătorii de vin au început să culeagă noaptea, deoarece strugurii încep să fermenteze prea repede atunci când sunt culeși în căldura zilei.
„Este mai bine să recoltăm noaptea, pentru că nu este atât de cald”, a declarat Darko Sili, un șofer de utilaj. Recolta din acest an va fi cu aproape o lună mai devreme decât de obicei și ar putea fi cu până la 30% mai mică din cauza căldurii, a declarat Vesna Stajner, o purtătoare de cuvânt a vinăriei Ilocki Podrumi.
În Kosovo, culesul a început în august, de asemenea cu o lună mai devreme decât anul trecut. Proprietarii au declarat că s-au străduit să găsească culegători atât de devreme în sezon. Zeci de muncitori s-au adunat în zori în podgoria vinăriei Stone Castle din apropierea orașului Rahovec din sud.
„Străbunicii noștri nu își amintesc ca strugurii să fi fost recoltați atât de devreme”, a declarat Nebi Duraj, coordonator al producției de struguri la Stone Castle. Există și o parte bună, strugurii sunt foarte dulci. „Este ca și cum ai mânca zahăr”, a spus un muncitor în vârstă de 60 de ani. Duraj a spus că calitatea vinului va fi mai bună ca niciodată în acest an datorită acestor struguri dulci, care se transformă în alcool. „Când căutați vin în anii următori, cereți recolta din 2024”, a spus el.