Locul din România unde au fost ascunse, în perioada dacilor, zeci de kilograme de aur. Este una dintre cele mai mari comori găsite până acum la noi în țară. A fost descoperită spre finalul anilor ’90.
În mai multe locuri din Munții Orăștiei au existat ascunzători pentru cantități mari de aur, încă din perioada dacilor. Acestea au fost descoperite în urmă cu ceva timp.
Aurul a fost ascuns în anumite locuri din vremea dacilor. Un astfel de loc este zona “Șesul Căprăreţei” din Sarmizegetusa Regia. Zona a fost cercetată de la începutul anilor ’70, de către arheologii conduși de Constantin Daicoviciu.
Cercetările au început după ce au fost scoase la iveală urme de făurire, precum și un koson din aur, la corhănitul buştenilor din exploatarea forestieră de la Sarmizegetusa.
După 1990, vestea că a fost descoperită moneda de aur a atras foarte mulți căutători de comori din zonă. Aceștia erau dotați cu detectoare de metale, dornici să găsească și mai multe comori.
În august 1998, aici a fost descoperit cel mai valoros tezaur monetar, care conținea mai mult de 3.600 de galbeni. Mai exact, a fost vorba despre peste 30 de kilograme de stateri Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur.
Darius Baci şi Mircea Mihăilă au fost cei are au făcut această descoperire. Cei doi aveau legături cu lumea interlopă din Deva, notează adevarul.ro.
La puțin după după ce au găsit tezaurul monetar, cei doi români au decis să i le arate unui pădurar pe care l-au întâlnit pe drumul de întoarcere din Sarmizegetusa Regia.
În final, bunurile descoperite în Șesul Căprăreţei au fost valorificate pe piața neagră. Statul român nu a mai reușit, astfel, să le recupereze.
Au mai fost făcute și alte descoperiri în trecut. Comoara lui Decebal a fost descoperită în râul Strei, în secolul al XVI-lea, formată din numeroase monede și piese din aur.
Alte descoperiri au fost ofrandele de aur de la Germisara (1987), “Căldarea” cu galbeni de 25 de kilograme din Dealul Muncelului (1996), precum și colierul cu pandantive şi cerceii de aur de la Căpâlna (2002 – 2003).