Istoria României a fost mereu surprinzătoare, iar locurile unde au avut loc cele mai importante întâmplări abundă și azi în povești. Prin acest loc din Muntenia au trecut toate cuplurile regale ale țării, atât în timpul domniei lor, cât și în momentul ducerii spre eternitate.
Curtea de Argeș este locul strâns legat de tot ce înseamnă regalitate în România. Gara de aici a primit denumirea de „Gară Regală” datorită faptului că toți regii și reginele care ne-au condus ţara au trecut pe aici, urmând să își doarmă somnul de veci în vechea catedrală sau în nou construita necropolă regală din Curtea de Argeș.
Din 2019, la Curtea de Argeș se odihnesc pe vecie toate cuplurile regale: Regele Carol și Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina Maria, Regele Carol al II-lea și Regina Elena, Regele Mihai și soția sa Ana.
Ultimul rege al României, Mihai I, și-a găsit sfârșitul în 2017, în Elveția, la vârsta de 96 de ani. Din păcate, consoarta sa, Regina Ana, nu a apucat să se bucure de revenirea lui Mihai în țară, după anii lungi de exil. Totuși, dorința i s-a îndeplinit în veșnicie, unde se află alături de partenerul său regal, înhumat în noua necropolă regală, construită lângă mănăstire. Cel care a ales ca familia lui să fie depusă aici a fost Carol I, care a considerat că acel loc este cel mai aproape de cer.
Un obicei, încă de pe vremea lui Carol I, era ca un covor roșu să fie întins mereu când Regele Mihai trecea pragul gării din Curtea de Argeș. El era așteptat de oficialitățile orașului și întâmpinat cu bucurie, fiind unul dintre cei mai îndrăgiți monarhi.
Clădirea gării din Curtea de Argeș, ridicată la cererea Regelui Carol I, a fost construită în mai puțin de un an, din dorința de a face ca deplasările familiei regale să fie mai ușoare. Artistul din spatele acestei locații este arhitectul care a restaurat și Mănăstirea Curtea de Argeș, francezul André Lecomte du Noüy, iar lucrările au fost realizate de arhitectul italian Giulio Magni, alături de inginerul român Elie Radu.
Clădirea, unică în Europa, a fost declarat monument de arhitectură datorită stilului în care a fost construită. Se îmbină un model original francez cu elemente în stil neoromânesc, iar decoraţiunile duc cu gândul la palatele din Andaluzia.
Încorporând trei stilul arhitecturale diferite – romantic, bizantin și clasic românesc – gara din Curtea de Argeș reprezintă un simbol al țării noastre în ceea ce privește regalitatea. Construită ca să deservească linia Pitești – Curtea de Argeș, gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, zi în care s-a dat în folosință și calea ferată, a doua construită în Țara Românească.
Decorațiunile exterioare au fost realizate cu brâuri din ceramică smălțuită, iar cadrele ușilor și ferestrelor au fost făcute tot din cărămidă smălțuită. În prezent, clădirea se află într-o stare avansată de degradare. Prin acoperiș plouă, podeaua de la etajul superior este spartă, iar ceasul Paul Garnier, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcționează. Mai mult, candelabrul maiestuos din cristal, care se afla în sala de așteptare și care lumina camera unde se organizau cele mai frumoase baluri din acea vreme, se găsește acum în depozitul Regionalei CFR Craiova.
În incinta clădirii se aflau două case de bilete, sala de așteptare, care uneori se mai folosea drept sală de bal, și o bucătărie. Acestea se află acum în stare de conservare, urmând să fie renovate.
În luna martie a anului 2023, Regionala Craiova a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA a semnat contratul pentru restaurarea clădirii ce adăpostește gara din Curtea de Argeș. Contractul, inițial în valoare de 8,74 milioane de lei, fonduri proprii ale CFR SA, prevede lucrări de reparații, reabilitare și restaurare a clădirii de călători. Ulterior, costurile au ajuns să fie estimate la circa 11 milioane de lei cu termen de execuție de doi ani.
Pe 28 octombrie, lucrările au început la gara din Curtea de Argeș, potrivit informării din 25 octombrie transmise de CFR. Acestea cuprind reparații și consolidare a structurii de rezistență, restaurare și finisare a componentelor artistice din lemn, piatră, ceramică și metal, înlocuirea învelitorii asterelei și a sistemului de colectare a apelor și reparații la instalațiile electrice, termice și sanitare. Toate aceste lucrări vor fi realizate din materiale compatibile cu cele originale, avizate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, gara din Curtea de Argeș fiind un monument de importanță națională, fiind inclus și pe Lista Monumentelor Istorice.