Locul neobişnuit în care va fi înmormântat Lucian Avramescu. Patriarhul Daniel şi-a dat acordul

Lucian Avramescu va fi înmormântat într-un loc neobișnuit. Poetul care s-a stins din viață duminică dimineață nu și-a dorit să fie înhumat într-un cimitir. Patriarhul Daniel și-a dat acordul în acest sens.

Poetul și jurnalistul a murit la vârsta de 73 de ani în locuința sa din localitatea Sângeru, județul Prahova, în urma unui stop cardio-respirator.

Fondatorul ziarului „Tineretul Liber” a fost găsit inconștient. Medicii au încercat manevre de resuscitare, însă poetul nu a mai putut fi salvat.

Lucian Avramescu va fi înmormântat într-un loc neobișnuit

Patriarhul Daniel și-a dat acordul ca poetul să nu fie înhumat la cimitir, așa cum prevede legea. Lucian Avramescu și-a dorit să fie înmormântat în propria livadă din satul prahovean Sângeru, potrivit știrilor Pro TV.

Digi24.ro

Liderul interlop Costel Corduneanu a murit în spital, în urma unei operații dificile la inimă

A fost ultima dorință a regretatului scriitor. Patriarhul Daniel a aprobat îndeplinirea ei, iar faptul este unul neobișnuit. Deși nu este menționat în mod explicit, legea prevede ca cei decedați să fie înhumați într-un cimitir autorizat.

Livada de meri din grădina casei sale din satul Sângeru este locul în care Lucian Avramescu s-a născut și în care a vrut să-și doarmă somnul de veci.

În această livadă, poetul a creat Muzeul Pietrei, un loc unic în România. Aici au fost adunate cioplituri țărănești, cum ar fi râșnițe, fântâni sau adăpătoare pentru animale. A mai strâns și multe obiecte de artă și cruci cu sute de ani vechime.

Soția poetului, Georgiana Rusu Avramescu, a declarat că artistul iubea foarte mult acest loc. „Iubea aceste pietre, iubea locul ăsta, iubea tot ce ţine de cultură şi de tradiţia şi de civilizaţia noastră.”, a precizat aceasta.

Digisport.ro

Un milionar român a divorțat și tocmai s-a afișat în premieră cu noua iubită, mai tânără cu 24 de ani

În ultimele luni de viață, Lucian Avramescu a făcut tot posibilul să obțină acordul de a fi înmormântat pe proprietatea lui. După ce a fost refuzat de reprezentanții Bisericii Ortodoxe, poetul s-a adresat patriarhului Daniel.

„Aici m-am născut. Aici vreau să rămân. Între patru meri încape și o cruce simplă și un mormânt în iarbă al poetului.

Aici m-am născut. Aici vreau să rămân, dacă tot m-am întors după o viață de gazetărit și colindat pământul. Știu că se poate. Voi fi o piatră între cele trei mii de pietre din cerul de iarbă, oglindă a cerului înstelat de sus”, a scris acesta.

„A gândit totul cu multă luciditate și a făcut acest demers către Patriarhie, și iată că a primit binecuvântarea bisericii.”, a mai spus soția regretatului poet.

Patriarhia Română a ținut cont și de poziția autorităților locale

Reprezentanții Patriarhiei au ținut să precizeze că s-a ținut cont și de poziția autorităților locale în ceea ce privește locul în care poetul și-a dorit să fie înmormântat. Acordul acestora era necesar pentru a obține aprobarea locul de veci.

Primarul din Sângeru a fost de acord cu dorința poetului, chiar dacă legea spune că locul înmormântării trebuie să fie într-un spațiu autorizat.

„Biserica nu se opune înmormântării în incinta acestui muzeu, dar acordul scris al autorităților locale și județene este hotărâtor pentru aprobarea solicitată în acest sens.”, a transmis Patriarhia Română.

Avocatul Daniel Gașpar a menționat că o astfel de derogare se poate obține doar în satele izolate, acolo unde nu există un cimitir comunal.

„Legea în momentul de față spune că înhumarea se face într-un loc special amenajat, numit cimitir, şi trebuie respectat.”, a transmis Sebastian Cocoș, președintele Asociației Funerare Române.

Cimitirele trebuie să aibă autorizație sanitară și pot aparține statului, localităților, cultelor religioae, operatorilor economici, asociaţiilor sau fundaţiilor.

Lucian Avramescu, unul dintre cei mai apreciați poeți români

Lucian Avramescu a debutat în presa literată în 1970, fiind redactor la publicația „Orizont”, Vâlcea (1971 – 1978). A fost și şef de secţie şi redactor-șef adjunct la  ziarul Scânteia Tineretului, unde, în perioada 1981-1985, a condus cenaclul „Serbările Scânteii Tineretului.

De asemenea, a fost redactor-şef al revistei „Slast” în perioada 1986-1989.

A fost fondator și redactor-șef al ziarului „Tineretul Liber”, primul ziar tipărit în zilele Revoluţiei din 1989 în fosta Casă a Scânteii. În 1991 a fondat agenția de știri A.M. PRESS.

A publicat numeroase volume de versuri, note de călătorie, antologii, dar și eseuri și pamflete jurnalistice. Din 1979 a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Printre operele sale se numără volumele „Poeme” (1975), „Stele pe dealuri” (1976), „Un liber albatros” (1978), „Ei, aş, spunea poetul” (1980) sau „Bună seara, iubito” (vol. I – 1986; vol. II – 2000).