Locul secret din România unde erau ascunse pepite uriașe de aur. Aveau zeci de kilograme și o puritate excepțională

Într-o mină secretă, cunoscută doar de câțiva, s-a descoperit cândva cea mai mare pepite de aur din România. Oare câte comori mai zac nedescoperite în adâncurile munților?

Locul secret din România unde erau ascunse pepite uriașe de aur. Aveau zeci de kilograme și o puritate excepțională

Locul din România unde s-au descoperit pepite uriașe de aur se află în Munții Metaliferi, parte a Carpaților Apuseni. În vechile mine abandonate din zona Bradului și Roșiei Montane s-a găsit chiar și o pepită gigantică de 53 de kilograme, descoperită în 1947 într-o galerie secretă, cunoscută doar de câțiva localnici.

Istoria aurului din această zonă începe încă din epoca Daciei Romane, relatează adevarul.ro. Galeriile săpate în secolele II și III d.Hr., în jurul Bradului și Roșiei Montane, au rezistat până în zilele noastre. Unele, precum Treptele Romane, pot fi încă vizitate pe scurte porțiuni.

În Evul Mediu, localnicii au reluat exploatarea zăcămintelor aurifere și așa s-au dezvoltat satele de mineri în munți. Ultimele trei secole au adus o intensificare a activității miniere, lăsând urme vizibile în tot ținutul aurifer.

Digi24.ro

„O lovitură dureroasă”. Kievul confirmă un atac rusesc. Imagini din dronă

Comunismul a adus naționalizarea minelor, care au funcționat la capacitate maximă până în anii 2000. De atunci, multe galerii au fost abandonate, inclusiv cele săpate de familii înainte de naționalizare.

O mină secretă, cunoscută doar de câțiva localnici, se întinde pe mai mult de un kilometru sub pământ. Pereții ei sunt decorați cu filoane de minereu aurifere, oferind o priveliște uimitoare.

Descoperirea pepitelor gigantice în Munții Metaliferi

Conform legendelor locale, într-o galerie prăbușită de decenii s-a descoperit cea mai mare pepită de aur nativ din România. Acum, acea galerie este inaccesibilă, fiind inundată și afectată de surpări.

„Aici, la 6 decembrie 1947, s-a găsit o pepită de 53 de kilograme de aur masiv, într-o lentilă de minereu de o bogăţie excepţională. După cum relatează cei care au avut ocazia să lucreze la extragerea aurului din asemenea puncte de concentrare, spectacolul oferit de natură era fantastic. Pare de necrezut că este posibilă prezenţa atâtor forme, în care imaginaţia găseşte asemănări izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de mâna omului”, arăta geologul Grigorie Verdeş, coordonator al volumului „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean”, potrivit adevarul.ro.

Digisport.ro

Se face! Cel mai bogat om din Europa și al cincilea din lume cumpără o echipă de fotbal

Subteranul acestor munți este un labirint vast de galerii aurifere, multe dintre ele neexplorate sau inaccesibile. Hărțile vechi sunt adesea inutile din cauza modificărilor suferite de-a lungul timpului.

Munca minerilor, sau “băieșilor”, era extrem de dificilă și periculoasă. Geo Bogza descria în anii ’30 coborârile lor în adâncuri, târându-se prin pasaje înguste, cu unelte rudimentare și dinamită.

„Mina sau baia cum îi zic oamenii, este o hrubă adâncă, neagră, plină de văgăuni şi de prăpăstii din fundul cărora minereul este scos în cel mai fericit caz cu roaba, dacă nu cu sacul în spinare. Băieşul coboară la sute de metri în pământ să caute aur. Aur? Aur. Dar ce fel de aur? Nici dracul dacă ar fi răpit un înger din cer şi ar fi avut voie să-l mineralizeze, să-l împrăştie şi să-l ascundă cum i-o plăcea, nu l-ar fi ascuns mai bine”, scria publicistul Geo Bogza, în anii ’30.

Închiderea minelor în anii 2000 a adus șomaj masiv în zonă. Autoritățile au justificat decizia prin epuizarea zăcămintelor și costurile ridicate de exploatare.

Înainte de închidere, minele din zona Barza a Munților Metaliferi au produs peste 200 de tone de aur în secolul XX, pe lângă cantități semnificative de argint și cupru.