Sondaj INSCOP. Locul surpriză pe care îl ocupă gafa lui Prunea în topul vinovaților din meciul cu Suedia. Când se va mai califica, de fapt, naționala României la un Campionat Mondial

Poate că sfertul de finală din SUA 1994 nu pare chiar o performanță atât de mare cât să ne ofere o „Generație de Aur”. Dar pentru cei care au trăit acele nopți magice știu că Hagi și compania ne-au oferit mai mult decât un meci pierdut dramatic, în sferturi, cu Suedia. Mondialul american a fost o stare de spirit, cu emoții în fața televizoarelor și petreceri la Universitate.

Românii au ales motivul principal al eliminării de la CM 1994

Poate tocmai datorită aerului mistic al acelei performanțe, românii evită să caute vinovați pentru acea eliminare. Într-un moment în care am simțit că putem merge până la capăt, la fel cum s-a întâmplat în 1986, cu Steaua. De fapt, întreaga lume a simțit-o. Naționala României era un fenomen care deja depășise granițele țării.

Ar fi simplu să spunem că România a pierdut calificarea din cauza lui Prunea. Sau poate a lui Belodedici sau Dan Petrescu. Dar cei mai mulți dintre români, cei care nu vor să strice magia, vor da vina pe ghinion. Sau pur și simplu vor evita răspunsul. Până la urmă, în 1994, România a avut doar eroi. Nu și vinovați.

Clasamentul complet al răspunsurilor din sondaj

Doar 24,3% dintre românii care au răspuns la sondaj au plasat vina pe unul dintre Florin Prunea, cel care a gafat la golul marcat de Kennet Andersson, sau pe Miodrag Belodedici, cel care a ratat penalty-ul decisiv. Asta după ce Dan Petrescu fusese și el ghicit de Ravelli. Cei mai mulți români vor da vina pe ghinion, pentru a păstra aerul mistic al acelei ediții.

Digi24.ro

FOTO Atac major în Marea Azov: opt petroliere lovite într-o singură noapte. Cui aparțineau

Din ce motiv credeți că Naționala României a ratat semifinala cu Brazilia de la World Cup 1994?

• Ghinion – 25,4%
• Generația de Aur (Hagi & co) își atinsese potențialul maxim – 18,5%
• Greșeala lui Prunea la golul lui Kennet Andersson 16,8%
• Penalty-ul decisiv ratat de Belodedici 7,5%
• Valoarea mai mare a echipei Suediei 3,3%
• Nu știu / nu răspund 28,4%

Cum a fost făcut, de fapt, Sondajul FANATIK – INSCOP / CM 2026, realizat cu sprijinul SUPERBET

Sondajul Național FANATIK – INSCOP/ CM 2026, realizat cu sprijinul SUPERBET are o marjă de eroare foarte mică tocmai pentru că datele au fost culese cu puțin timp înainte de startul turneului final, în perioada 2-8 iunie. În aceste condiții, răspunsurile culese au fost cât se poate de relevante.

Digisport.ro

S-a terminat! A venit cel mai dureros anunț în privința lui Leo Messi

Criterii, voturi și metodologia completă

Sondajul are o marjă de eroare a datelor maxim admisă de + / – 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Metoda CATI, care constă în interviuri telefonice, a fost utilizată pentru a obține datele pentru acest eșantion legat de Cupa Mondială din SUA, Mexic și Canada.

Cine a votat și câți români au participat la sondaj

Eșantionul obținut la nivel național este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Volumul eșantionului simplu, aleatoriu, este de 1100 de persoane. Au fost aleși respondenți din toată țara și din toate categoriile sociale.

Ghinionul

Cei mai mulți dintre români dau vina pentru ghinion pentru ratarea calificării în semifinala cu Brazilia de la World Cup 1994. Este, probabil, cel mai bun mod de a trata o rană încă deschisă a microbistului român. Când iei gol în minutul 115, când pierzi la lovituri de departajare după ce erai în avantaj după primii 3 executanți… chiar e ghinion. Chiar dacă și noi, la rândul nostru, egalam în minutul 88. Ce meci a fost!

Cei mai mulți dintre cei care dau vina pe ghinion sunt cei din categoria 45-59 de ani, 33%, respectiv 60+, 23%. Sunt cei care au trăit din plin acele emoții. Cei pe care flacăra din acele timpuri, ce încă arde, nu îi lasă să răspundă rece: „a greșit Prunea”. Și cum să nu dai vina pe ghinion când știi că pentru o țară, în 1994, Hagi și compania au fost campioni mondiali.

Generația de Aur își atinsese deja potențialul maxim

O variantă care poate părea greu de luat în calcul, dar care poate fi foarte ușor argumentată. Pentru că România nu era la primele nopți magice de vară. Le mai trăise și în 1990, tot cu naționala. Și în a doua parte a anilor 80, cu Steaua. Generația de Aur era doar rezultatul în care românii demonstraseră că pot fi cei mai buni. Și nu doar pentru un an sau doi.

După 1994 a urmat un turneu final pe undeva modest, Euro 1996, plus mondialul din 1998, care avea să fie ultimul pentru „tricolori”. Și apoi întunericul care macină sufletele microbiștilor români deja de 28 de ani. Deci poate că așa este, cum spun în special cei din categoria 30-44 de ani, România își atinsese potențialul maxim. Și ce ani au fost!

Greșeala lui Florin Prunea la golul lui Kennet Andersson

Florin Prunea a comis-o în fața lunganului Kennet Andersson, atacantul de 1,93 metri, care în mitologia românească are 2,40. Cei mai mulți dintre cei care l-au ales pe Prunea vinovat sunt cei din categoria 18-29 de ani, 18%. Ei nu au fost implicați emoțional, nici nu erau născuți când România trăia magia nopților americane. Ei o gândesc la rece, cu faza revăzută pe Tiktok. Și nu îi poți contrazice.

Penalty-ul decisiv ratat de Miodrag Belodedici

„Căprioara” Miodrag Belodedici, poate cel mai inspirat supranume din istoria fotbalului românesc. Pentru eleganța pe care nimeni în lume nu o mai avusese. Pentru poate cel mai bun fotbalist pe care l-a dat vreodată România. Pentru eleganța sa atunci când avea mingea la picior, pentru intervențiile parcă fără greșeală.

Dar atunci, în 1994, nu avea cum să se împotrivească unui destin care pur și simplu a refuzat să ofere mai mult. „Căprioara” a plecat spre acea minge, pentru a execuția de la punctul cu var, ca o victimă sigură. „Lupul cel rău”, Ravelli, ne semnase deja biletele de întoarcere la București. A știut dinainte tot ce va urma pentru români. Zeci de ani de… „ce ar fi fost dacă…”.

Valoarea mai mare a Suediei

Când spui prima dată asta, pare un SF pe care nici nu ai cum să îl iei în considerare. Cum puteau fi suedezii mai buni decât Hagi și compania. Dar, în realitate, e o ipoteză cel puțin de luat în calcul. Și Suedia avea jucători de top la acea vreme. În frunte cu Tomas Brolin, care juca în Serie A la acea vreme, la Parma. Echipă de top a celui mai bun campionat al vremii. Stefan Schwarz, cel care era eliminat, semna în acea perioadă actele de transfer de la Benfica la Arsenal. Suedia era de bătut… dar nici pe departe vreo echipă slabă.

România – Suedia 2-2, meciul care putea schimba istoria fotbalului românesc

După 1994, lucrurile au mai mers bine parcă doar din inerție. Și cât încă i-am mai avut pe Hagi și colegii lui din Generația de Aur. Apoi a fost doar o continuă căutare a gloriei de altă dată. Care mai de fiecare dată a dus fix nicăieri. Pentru cei care au trăit acele nopți magice, mereu a existat acele întrebări. Ce ar fi fost dacă? Am fi bătut Brazilia lui Romario? Am fi fost campioni mondiali? Acea generație ne-a dat dreptul să visăm… și încă o facem.

Greșeala lui Florin Prunea, momentul care încă provoacă dezbateri

Când Andersson s-a dus cu un cap peste mâinile lui Prunea am știut cu toții că s-a terminat. S-a discutat despre greșeala lui Iordănescu, despre varianta Bogdan Stelea, cel care începuse turneul ca titular. Dar la fel de bine trebuie să spunem că Prunea a făcut un meci mare contra Argentinei, ba chiar scosese câteva mingi foarte grele chiar și în acel meci contra Suediei.

Dezbateri există de mai bine de 30 de ani și vor mai exista. Până când „tricolorii” ne vor oferi alte momente magice pe care să le dezbatem. Nu, acele momente nu vin tot din SUA, la World Cup 2026. Până cel puțin în 2030 vom continua să ne întrebăm dacă putea Prunea să sară mai sus, sau să îl ia cu totul pe Andersson.

Ce spun astăzi protagoniștii despre eliminarea cu Suedia

„Acum e plecat, e impresar (n.r. – Kennet Andersson). O să mă duc, n-am ce să fac, e o ofertă de nerefuzat. Am primit o invitație de la televiziune să comentăm puțin duelurile din Liga Națiunilor, eu, cu el și cu Ravelli”, spunea Prunea la Digi Sport în urmă cu doar câteva luni.

La 32 de ani distanță de la cel mai trist meci al Generației de Aur, dialogul dintre Florin Prunea și Kennet Andersson nu mai poate să provoace furie, ci doar nostalgie pură. Românii au trăit prea multe și prea grele de atunci. Iar pentru cei care mai caută răzbunare… Suedia – România, pe 25 septembrie, în Liga Națiunilor, cu Hagi antrenor. Și returul de la București pe 5 octombrie.

Când cred românii că va reveni România la Cupa Mondială

Românii s-au săturat să privească în urmă… World Cup 2026, cu 48 de echipe, a fost o șansă la care „Generația de Suflet” ne-a dat dreptul să visăm. Mai apăsat decât altă dată, mai ales că turneul final era din nou în SUA. Nu a fost să fie! Spania, Maroc, Portugalia, în 2030. Ne duce Hagi! Chiar cred românii asta? Da!

Considerați că România se va mai califica în următorii 10 ani la un Campionat Mondial de fotbal?

• Da – 65,7%
• Nu – 29,2%
• Nu știu / nu răspund 5,1%

De câți ani nu a mai fost România la Cupa Mondială

Pe 30 iunie se fac 28 de ani de la ultimul meci jucat de România la Cupa Mondială. În 1998, la Bordeaux, „tricolorii” erau eliminați în optimile de finală de Croația. Singurul gol al partidei a fost marcat de Davor Suker, în prelungirile primei reprize, dintr-o lovitură de pedeapsă. Un meci contra unei naționale de top a Croației, dar în care senzația a fost că „tricolorii” au fost neașteptat de apatici. Iar de atunci au trecut neașteptat de mulți ani de… așteptare.

5,00… este cota oferită de Superbet pentru „Franța va câștiga World Cup 2026”, după meciurile disputate în prima etapă a grupelor. Franța este acum favorita competiției, după ce Spania a remizat cu Capul Verde