Locul unic din România care atrage turiștii prin grandoarea sa. Trebuie să urci pe vârful muntelui pentru a te bucura pe deplin de panorama oferită de natură.
Satul Săcărâmb din Hunedoara este locul unde găsești una dintre cele mai spectaculoase panorame din România. Aici se află și biserica trăsnită din Săcărâmb, care are o poveste tulburătoare.
Satul Săcărâmb este o așezare minieră din Munții Metaliferi, denumită și „El Dorado” al acestei regiuni din Europa, datorită bogățiilor sale în metale prețioase. Cantități impresionante de aur, argint și metale rare, precum teluriul şi nagyagytul, au fost scose din conul vulcanic și munții din împrejurimile Calvariei Mari, scriu cei de la Adevarul.ro.
Cu două secole în urmă, au fost clădite trei biserici, fiecare ocupând un deal al satului. Bisericile romano-catolică, ortodoxă și greco-catolică înconjoară astfel Dealul Calvaria Mare. Gospodăriile răspândite în acest loc par agățate pe versanții împăduriți, creând un peisaj pitoresc.
Cea mai impunătoare dintre ele, biserica romano-catolică şi franciscană, a fost clădită în 1777 din roci vulcanice, ce se găseau din belșug. ”Din documente rezultă că lucrările au fost încheiate în doar şapte luni. Toată biserica a fost ridicată cu contribuţia bănească şi aportul prin muncă al minerilor“, relata profesoara Ecsy Brighid.
Biserica ortodoxă din Săcărâmb a ridicată și ea cu ajutorul minerilor, în 1776. Turiștii pot urma drumul care trece pe la poalele dealului pentru a urca spre vechea biserică.
Din a treia biserică a satului Săcărâmb au mai rămas doar ruinele, iar lăcașul are o poveste tulburătoare. Turiștii vin aici pentru a admira dealul Calvariei mari și, în depărtare, Valea Mureșului, Devei și Munții Poiana Ruscă.
Biserica trăsnită din Săcărâmb a fost numită astfel după ce a fost mistuită de flăcări de trei ori. În 1970, a fost lovită de un fulger, care a dus la incendierea ei. De atunci, biserica nu a mai fost reparată.
Aici este locul unde a fost înmormântat preotul Vasile Coloşi, autor principal al Lexiconului de la Buda, apărut în 1825, primul dicţionar român-latin-german-maghiar, operă la care au lucrat şi Samuil Micu împreună cu Petru Maior.