UPDATE 29.01 ora 15:20 / George Copos a răspuns printr-o declaraţie de presă acuzelor de plagiat care i s-au adus.

“Prin această declaraţie de presă nu doresc nicidecum să revin în viaţa publică. În perioada de ‘reeducare’ pe care am petrecut-o departe de presă, dar şi de cei dragi şi de cunoscuţi, perioadă grea dar generatoare de revelaţii greu de atins altfel, am decis ca, pe durata restului vieţii mele profesionale, să nu mă mai prezint în faţa dumneavoastră şi a audienţei potenţiale în nume personal, ci doar implicit, ca o posibilă urmare a unor acţiuni pozitive ale companiilor ce se află în proprietatea mea.

Mă voi ţine de cuvînt referitor la această decizie. Dar, pentru că exact unul din rezultatele perioadei de ‘reeducare’ la care făceam referire mai sus, respectiv o carte scrisă de mine în 2014, a devenit ţinta unui şir de acuzaţii inexacte şi nedrepte, îndreptate, de fapt, împotriva muncii mele intelectuale executate chiar în perioada de ‘reeducare’, îmi permit să fac câteva precizări necesare.

Deşi nu sînt istoric, sînt un om căruia îi place istoria. Mai mult chiar, sînt pasionat de acest domeniu! În particular m-a interesat mult Napoleon, epoca lui, modul în care a făcut politică, inclusiv prin folosirea relaţiilor de familie pentru atingerea scopurilor sale.

Am fost surprins de felul în care împăratul a încercat să creeze o reţea de monarhii europene înrudite, folosind în acest scop alianţele matrimoniale, respectiv căsătorii ale fraţilor şi surorilor lui cu descendenţi ai unor capete încoronate din ţările importante în politica europeană a vremii. Este cunoscut, spre exemplu, faptul că el însuşi a divorţat de Iozefina şi s-a recăsătorit, încheind astfel o alianţă matrimonială cu Imperiul Habsburgic.

Spun aceste lucruri tocmai pentru că ele mi-au generat parte din ideile cărţii pe care am scris-o şi care tocmai a fost acuzată de un fel de ‘repovestire’, inexistentă dealtfel.

În plus, vă precizez atît dumneavoastră cît şi celor ce mă acuză, că am citit cartea ‘Trecute vieţi de doamne şi domniţe’, de Nicolae Ganea, în care sînt prezentate biografii ale unor personaje istorice din Ţările Române, reliefînd iarăşi modul în care, uneori, căsătoriile acestora erau făcute în scopuri politice. Subiectul era surprinzător de asemănător cu alianţele matrimoniale politice ale familiei Bonaparte.

Legat de acelaşi subiect, am citit două studii fundamentale: cel al lui Ştefan Andreescu, intitulat ‘Alianţe matrimoniale ale principilor munteni în secolele XIV-XVI’, şi cel al lui Ştefan Gorovei, intitulat ‘Alianţe matrimoniale din Moldova sec. XIV-XVI’, apărute într-un volum cu titlul ‘Românii în istoria universală’. Studiile realizează un fel de analiză comparativă a evenimentelor petrecute în acea perioadă în cele două Principate.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

În ceea ce mă priveşte, nu am făcut decît să combin aceste două titluri, menţionînd totodată şi perioada analizată — secolele XIV — XVI — şi a rezultat denumirea lucrării mele, atît de comentate astăzi. Am adăugat unele informaţii suplimentare din lucrările lui Constantin C. Giurescu — ‘Istoria românilor’, Constantin Rezachevici — ‘Cronologia Ţărilor Române’ şi Nicolae Ganea — ‘Trecute vieţi de doamne şi domniţe’. Acestea, ŞI NU ALTELE, au fost sursele de informare pe care le-am folosit în cartea mea. Am citat consistent din ele, dar toate informaţiile preluate din studiile şi cărţile de mai sus sînt menţionate în Notele de subsol.

Personal, nu am auzit de vreun alt autor care să fi abordat subiectul în cauză. Nu am auzit de vreo altă LUCRARE PUBLICATĂ pe această temă, care să poată servi ca sursă de informare. Dacă ar fi existat, în mod cert aş fi făcut referire la ea, deoarece nu am nici o iluzie că, prin încercarea mea scriitoricească, aş revoluţiona istoriografia română. Mai mult, o sursă suplimentară, dacă aceasta ar fi existat, ar fi dat şi mai multă consistenţă lucrării mele. Dar, cum o astfel de lucrare NU ESTE PUBLICATĂ şi NU EXISTĂ NICIUN EXEMPLAR LA DISPOZIŢIA PUBLICULUI, nu înţeleg cum ar putea fi ea plagiată.

Faptul că două lucrări au titluri asemănătoare nu înseamnă că sunt copiate, mai mult sau mai puţin ‘discret’, sau ‘repovestite’ una după alta. Şi, un ultim element: ‘cărţile se scriu din cărţi citite, cu câteva idei diferite la origine’; doar geniile au altă posibilitate, iar eu, în mod sigur şi clar, nu mă încadrez în această categorie.

Vă mulţumesc şi vă asigur de respectul meu pentru munca pe care o prestaţi!”

–––––––––––––––––––––––-

UPDATE / Decizia oferită de Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti în cazul lui George Copos, prefesorii ajungînd la concluzia că George Copos a plagiat din lucrarea de masterat a fostului jurnalist Cătălin Parfene, „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, rămîne fără urmări pe plan juridic!

Cel puţin asta susţine unul dintre cei mai apreciaţi avocaţi din fotbalul românesc, Cătălin Ciubotă, fostul jurist al Ligii Profesioniste de Fotbal, explicînd motivul pentru care decizia Universităţii nu pot să îl readucă pe George Copos în spatele gratiilor.

“Această decizie are efect din punct de vedere moral. Ceea ce a decis o comisie de etică nu poate avea repercursiuni pe cale juridică”, a afirmat, pentru FANATIK.RO, reputatul jurist.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a ajuns la concluzia că George Copos a „plagiat subtil” din lucrarea de masterat a fostului jurnalist Cătălin Parfene, „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”.

Fostul patron al Rapidului ar fi avut la dispoziţie lucrarea lui Parfene, aceasta fiind nepublicată, ceea ce îl face suspect pe profesorul pensionar Stelian Brezeanu, care a coordonat ambele lucrări, a mai arătat Comisia de Etică.

VINERI, apariţie-eveniment, DE LUX, marca FANATIK! CALENDARUL SPORTIV 2016! 24 de pagini GRATUIT!

Specialiştii comisiei de la Universitatea Bucureşti mai consideră că lucrarea lui Copos nu a fost scrisă de acesta, ci de un „ghost writer” profesionist. De asemenea, UB propune retragera titlului onorific de profesor emerit al lui Brezeanu, care nu mai este în activitate, fiind pensionat.

„La Copos se constată plagiat subtil realizat prin copiere deghizată sau prin repovestire. Nu avem de a face cu celebra metodă copy-paste. Erorile din lucrarea domnului Parfene au fost şi ele preluate în cartea domnului Copos, fapt care arată că acesta a avut la dispoziţie lucrarea domnului Parfene”, a explicat Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti.

După ce a fost eliberat, Copos a susţinut că lucrările îi aparţin în totalitate şi că se va adresa justiţiei pentru a demonstra că nu a plagiat ( vezi detalii aici).

Popescu a mai explicat că analiza experţilor arată că lucrarea lui Copos nu a fost cel mai probabil scrisă de acesta, ci de un „ghost writer” profesionist.

„Circumstanţele speciale sunt reprezentate de faptul că lucrarea domnului Parfene nu fusese publicată. Circumstanţa agravantă este că domnul Parfene şi domnul Copos au beneficiat de aceeaşi îndrumare, a domnului Stelian Brezeanu”, a completat Marian Popescu, conform gîndulinfo.ro.

Comisia de Etică a mai arătat că Universitatea Bucureşti nu poate cere în vreun fel retragerea cărţii lui Copos, dar că Ministerul Justiţiei ar putea să analizeze cum a ajutat cartea plagiată de Copos la reducerea pedepsei cu închisoarea a acestuia.

Vara trecută, fostul patron al Rapidului preciza că a studiat o parte a bibliografiei folosită de Cătălin Parfene, însă susţinea că nu a plagiat ( vezi detalii aici).