News

Lovitură în instanță pentru Mirabela Grădinaru. ONG-ul partenerei de viață a lui Nicușor Dan, obligat să plătească datoriile achitate de alții

Asociația SOS Orașul, reprezentată de Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, a fost dată în judecată de autoritățile locale pentru achitarea unei sume consistente.
31.12.2025 | 14:01
Lovitura in instanta pentru Mirabela Gradinaru ONGul partenerei de viata a lui Nicusor Dan obligat sa plateasca datoriile achitate de altii
Mirabela Grădinaru se bate prin instanțe cu Primăria Capitalei, care a fost condusă de Nicușor Dan. Colaj: FANATIK, Sursa foto: Facebook
ADVERTISEMENT

Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, se numără printre fondatorii Asociației SOS Orașul, un ONG fondat în 2009, specializat în blocarea unor proiecte imobiliare prin care se reduc spațiile verzi sau sunt afectate imobile de patrimoniu din București. Din acest motiv, asociația a ajuns în instanță cu mulți dezvoltatori imobiliari, dar și cu autoritățile locale.

ONG-ul Mirabelei Grădinaru a fost obligat să achite cheltuielile de judecată din două dosare

Un astfel de dosar a fost înregistrat pe 26 mai 2025 la Judecătoria Sectorului 4, cu Municipiul București-prin primar general și Primarul general al municipiului București în calitate de reclamanți și Asociația SOS Orașul și Asociația pentru conservarea integrată a patrimoniului natural și cultural ca pârâți. Practic, ONG-ul reprezentat de Mirabela Grădinaru s-a bătut în justiție cu instituția care a fost condusă de Nicușor Dan în perioada octombrie 2020-mai 2025.

ADVERTISEMENT

Dosarul a fost înregistrat, astfel, la puțin timp după ce Nicușor Dan a părăsit funcția de primar general pentru cea de președinte al României. În dosarul consultat de FANATIK se menționează că s-a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâților la plata sumei totale de 19.617,15 lei, din care suma de 17.368,05 lei, reprezentând contravaloare cheltuieli de judecată efectuate în dosarul soluționat definitiv prin decizia civilă din data de 13.10.2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj și suma de 2.249,10 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului aflat pe rolul Tribunalului București, pârâtele din prezentul dosar au solicitat în principal aducerea terenului pe care se găseau două imobile din București la situația anterioară emiterii autorizațiilor de construire nr 596/2010, 598/2010, 1/2011 și 2/2011, adică eliberarea imobilelor și reconstituirea imobilelor, pe locația pe care se găseau înainte de demolare, iar în subsidiar , reconstituirea celor două imobile pe o locație vecină celei pe care se găseau înainte de demolare.

ADVERTISEMENT

La data de 21.12.2022, prin sentința civilă pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția inadmisibilității cererii și acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă, instanța luând act că părțile nu au solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, că împotriva acestei sentințe, pârâții au formulat recurs prin care au solicitat anularea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare și la data de 11.10.2023 au depus o cerere de amânare în vederea soluționării cererii de strămutare ce face obiectul dosarului înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Reclamanții au arătat că față de această solicitare, Curtea de Apel Cluj a constatat că cererea de strămutare nu conținea nicio solicitare de suspendare a judecății și a respins cererea de amânare a cauzei și, la data de 13.10.2023, a respins recursul, decizia fiind definitivă.

ADVERTISEMENT

Facturile au fost plătite de Primăria Municipiului București

Totodată, reclamanții au mai arătat că la data de 2.11.2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat încheierea prin care a respins cererea de strămutare a dosarului și că pentru asigurarea asistenței juridice în fața Tribunalului Cluj, a Curții de Apel Cluj și Înaltei Curți de Casație și Justiție, a angajat serviciile juridice ale unui cabinet de avocați. Reclamanții au susținut că sunt îndreptățiți să obțină contravaloarea cheltuielilor de judecată de la cei doi pârâți, având în vedere contractul de asistență juridică încheiat, că în vederea asigurării asistenței juridice au beneficiat de servicii calificate de la o societate de avocatură , achitând în baza contractului de asistență juridică încheiat cu acesta, respectiv contractul subsecvent nr 1093/02.10.2018, onorariul de avocat aferent reprezentării procesuale.

Astfel, au subliniat că pentru asigurarea asistenței și reprezentării juridice ulterior încheierii contractului de asistență juridică, pentru termenele de judecată ulterioare, mai exact în ambele faze procesuale ce au avut loc, și anume fond și recurs, precum și în al doilea dosar, părțile au agreat un onorariu în cuantum de 210 lei + TVA/ oră, astfel că în total au achitat un onorariu în cuantum de 19.617,15 lei cu TVA, conform facturilor fiscale și extraselor de cont aferente. Reclamanții au precizat că facturile fiscale emise de cele două societăți de avocatură au fost achitate de Municipiul București , atât pentru acesta cât și pentru Primarul General al Municipiului București, în baza acordului cadru de prestări servicii juridice nr. 797/04.07.2018 și a contractului subsecvent de prestări servicii nr 1093/02.10.2023.

ADVERTISEMENT

Potrivit contractelor anterior menționate, prestatorul și-a asumat obligația de a presta servicii de asistență și reprezentare juridică pentru a susține apărarea intereselor ambilor reclamanți în fazele procesuale ulterioare încheierii contractului subsecvent de prestări servicii, astfel că reclamanții au susținut că au achitat un onorariu total în cuantum de 19.617,15 lei cu tva inclus, pentru asistența și reprezentarea în cadrul celor două dosare anterior menționate. Astfel, în dosar s-a arătat că fapta ilicită constă în fapta pârâţilor care au formulat cererile care au stat la baza dosarelor şi au determinat reclamanţii să contacteze servicii de asistenţă juridică, cererile ce au făcut obiectul dosarelor anterior menţionate fiind respinse definitiv. Prejudiciul este reprezentat de suma totală de 19.617,15 lei, din care suma de 17.368,05 lei pentru serviciile de asistenţă juridică prestate în primul dosar şi 2.249,10 lei pentru serviciile de asistenţă juridică prestate în al doilea dosar, reprezentând onorariu de avocat pentru fond, recurs și cererea de strămutare.

Dosarele în care a fost implicat ONG-ul Mirabelei Grădinaru au avut o complexitate ridicată

Legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs constă în aceea că reclamanţii au fost obligaţi să facă o serie de cheltuieli de judecată cauzate de pârâţi. Instanța a arătat că vinovăţia pârâţilor constă în culpa lor procesuală care rezultă din însăşi soluţia pronunţată în cadrul litigiilor cu privire la care se solicită cheltuielile de judecată. În raport de cele arătate, instanţa a apreciat că sunt îndeplinite în parte condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale deoarece cererile promovate de pârâţii din prezentul dosar au fost respinse, iar conflictul care a declanşat litigiile nu s-a datorat culpei reclamanţilor din prezentul dosar şi, potrivit art. 453 alin. 1 C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Totodată, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 401/2005 s-a stabilit că prerogativa instanţei de a cenzura cuantumul onorariului avocaţial convenit, prin prisma proporţionalităţii sale cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenţii, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa faţă de partea potrivnică, care este terţ în raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale, este consecinţa însuşirii sale de instanţă prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanţa dobândeşte caracter cert, lichid şi exigibil. În acest context, instanța a observat că în cele două dosare anterior menţionate, apărătorul reclamanţilor a depus întâmpinare, a formulat concluzii scrise, s-a prezentat în faţa instanţei, se menționează în dosarul consultat de FANATIK.

Instanța a arătat că are în vedere şi faptul că acordarea de asistenţă juridică presupune şi alte demersuri, decât reprezentarea şi depunerea de cereri în faţa instanţei, demersuri care nu se reflectă strict în cuprinsul facturilor sau al contractului de asistenţă juridică, cum ar fi de exemplu consultanţa acordată părţii înaintea depunerii concluziilor si formulării apărărilor în fata instanţei. Totodată, instanța a menționat că va ţine cont de faptul că pricina a avut o complexitate medie spre ridicată, faţă de apărările formulate. În concluzie onorariul solicitat este proporţional prin prisma activităţii de care au beneficiat efectiv reclamanţii, în raport cu fazele procesuale în care s-a realizat reprezentarea, gradul de complexitate a pricinii, munca îndeplinită de avocat. Concluzionând, instanța a arătat că va admite cererea și va obliga pârâţii în solidar la plata sumei de 19.617,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat efectuate în cele două dosare, decizie luată de Judecătoria Sectorul 4 pe 2 decembrie 2025.