Lovitură pentru giganții asiatici, oxigen pentru comercianții români: adevărul despre taxa Temu. Guvernul nu mai subvenționează platformele din afara UE

România nu pierde bani după introducerea taxei Temu, susțin reprezentanții Ministerului Finanțelor, după ce în presă au apărut informații care susțin 99% din volumele de e-commerce au fost redirecționate către alte puncte de intrare în UE și că principalul beneficiar a fost Aeroportul din Budapesta.

Câți bani ar pierde România din neplata taxelor vamale

Taxa de 25 de lei pentru coletele extracomunitare a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026, măsura fiind menită să elimine avantajul competitiv ”incorect” al vânzătorilor externi față de comercianții locali care suportă costuri logistice și fiscale superioare.

În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut destinația România, cu un flux de circa 250.000 de colete pe zi. O analiză de impact elaborată de economistul Iancu Guda la solicitarea AMRO (Asociația Română a Magazinelor Online) indica faptul că platformele internaționale pot genera pierderi fiscale de circa 10,86 miliarde lei pe an prin neplata taxelor vamale și a altor obligații.

Ministerul Finanțelor reacționează: ”pierderile fiscale reprezintă fake news”

În acest context, zilele trecute a circulat o informație potrivit căreia introducerea taxei logistice de 25 de lei a avut avut ca efect secundar redirecționarea fluxurilor de tip cargo de la Otopeni, către țări vecine (precum Ungaria).

Digi24.ro

Primarul Buzăului, atac la Grindeanu: Face un joc cu alți șase lideri PSD, ca să supraviețuiască

Potrivit reprezentanților Asociației Comisionarilor în Vamă – Pro Customs, statul român ar fi pierdut 100 de milioane de euro din veniturile din taxe vamale și TVA, doar că aceste sume au fost redirecționate către alte state.

Digisport.ro

"Un coșmar absolut". Ce a strigat Lindsey Vonn, imediat după căzătura gravă de la Jocurile Olimpice

Informația este falsă, susține Ministerul Finanțelor, care a comunicat că în ianuarie 2025 s-a înregistrat ”un volum ridicat de colete extracomunitare în România – 713.083 colete, de aproximativ 15 ori mai mare decât volumul de 47.513 din luna ianuarie 2025 și similar cu nivelul înregistrat în luna august 2025”.

Ministerul Finanțelor mai arată că ”toate afirmațiile publice care conduc spre concluzia că această taxă ar fi dus la relocarea zborurilor cargo către alte aeroporturi din UE și la pierderi fiscale pentru România sunt false și constituie fake news”.

De ce este neloială concurența dintre comercianții români și platformele din China

Un aspect extrem de important este faptul că asumarea unei astfel de taxe din partea guvernului reprezintă un sprijin indirect pentru comercianții online din România și Uniunea Europeană.

În 2024, aproximativ 91% din cele peste 4 miliarde de pachete mici intrate în UE proveneau din China, fiind scutite de taxe. În plus, există suspiciunea că multe dintre aceste platforme beneficiază de subvenții de la statul chinez pentru producție și logistică, permițându-le să vândă la prețuri de 4-5 ori mai mici decât concurenții ”loiali”.

În decembrie 2025, autoritățile de reglementare ale Uniunii Europene au percheziționat sediul central european al retailerului online Temu din Dublin. Operațiunea a avut la bază suspiciuni privind posibile subvenții de stat acordate companiei.

Și Italia a introdus o taxă de 2 euro, de la 1 ianuarie 2026

În acest context, taxa națională de 25 de lei pentru fiecare colet non-UE de sub 150 de euro reprezintă o măsură de corectare a acestor dezechilibre. De altfel, o taxă vamală fixă de 3 euro convenită la nivelul UE pentru toate coletele mici este programată să intre în vigoare la 1 iulie 2026.

La nivel european, Italia a introdus deja o taxă de 2 euro per colet, similară cu cea din România, iar Țările de Jos (Olanda) pregătește o ”taxă națională de manipulare” (handling fee), însă implementarea finală depinde de deciziile statelor vecine pentru a evita pierderea traficului cargo către alte porturi/aeroporturi. În prezent, Olanda este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Chinei în Europa, servind drept hub logistic central prin portul Rotterdam și aeroportul Schiphol (Amsterdam).

Ministerul Finanțelor – comunicat de presă

Fake news și dezinformare în spațiul public: clarificări taxa pe colete extracomunitare

”Ministerul Finanțelor informează publicul larg și mass-media asupra unor articole și dezbateri recente apărute în spațiul public referitoare la taxa de 25 lei pentru coletele extracomunitare introduse începând cu 1 ianuarie 2026 și clarifică aspectele relevante pentru o înțelegere corectă a situației.

Pentru informarea corectă a opiniei publice, precizăm următoarele:

Măsura privind taxa de 25 lei pe coletele venite din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 euro a fost adoptată prin Legea nr.239/2025 și are un scop fiscal și de reglementare a fluxurilor de comerț electronic, într-un context în care volumele acestor importuri au crescut semnificativ în ultimii ani. În cazul coletelor de valoare mică (mai puțin de 150 euro), vândute și transportate din afara Uniunii Europene către clienți persoane fizice din România, se datorează TVA în România, indiferent unde se efectuează importul bunurilor. Astfel, locul livrării în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe într-un alt stat membru decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client este considerat a fi locul unde se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul acestora către client. În cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client, locul livrării este considerat a fi statul membru respectiv, cu condiția ca TVA pentru aceste bunuri să fie declarată în cadrul Regimului special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe. În caz contrar, este supus TVA importul bunurilor în România.

Aplicarea taxei se realizează conform cadrului legal: obligația plății revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, iar coletele sunt identificate și raportate de către prestatorii de servicii poștale și curieri autorizați.

Unele afirmații din mass-media susțin că redirecționarea coletelor prin alte state membre ar fi cauzată exclusiv de introducerea taxei. În realitate, piața logistică internațională este dinamică, iar operatorii și platformele de comerț online pot adapta rutele și procedurile în funcție de diverși factori comerciali, de reglementare și operaționali, nu doar de un singur element fiscal.

Conform legislației UE privind piața unică și politica comercială comună, nu există posibilitatea impunerii unor taxe vamale unilaterale de către un stat membru fără acordul comun al tuturor. Taxa logistică de 25 lei se aplică pe teritoriul național și este încadrarea unei obligații fiscale interne, în conformitate cu legislația europeană și cu normele privind procedurile de import. Astfel, România se aliniază legislației fiscale UE şi este o măsură care protejează suveranitatea economică a României prin asigurarea unui tratament fiscal echitabil între operatorii din Uniunea Europeană și cei din afara spațiului comunitar, prin reducerea riscurilor de subevaluare și evitare a obligațiilor fiscale în comerțul electronic transfrontalier, precum și prin consolidarea capacității statului de a gestiona eficient fluxurile de bunuri extracomunitare. Totodată, această măsură contribuie la crearea unui cadru concurențial corect și predictibil, care sprijină dezvoltarea afacerilor comercianților online din România și din Uniunea Europeană, protejând operatorii economici care respectă regulile pieței și își îndeplinesc obligațiile fiscale.

De altfel, începând cu 1 iulie 2026, va intra în vigoare o măsură la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit căreia toate coletele importate din afara UE cu valoare sub 150 EUR vor fi supuse unei taxe vamale fixe de 3 EUR. Această decizie a fost agreată de Consiliul Uniunii Europene și urmărește eliminarea lacunelor din sistemul actual prin care astfel de colete erau scutite de taxe vamale la intrarea în UE, ceea ce crea avantaje competitive pentru vânzătorii din afara UE și presiuni asupra pieței interne. În prezent, coletele importate din afara UE cu valoare sub 150 EUR nu sunt supuse taxelor vamale.

Datele publice privind zborurile cargo și traficul de marfă între România și alte destinații trebuie interpretate cu prudență și în contextul normal al fluctuațiilor sezoniere din transportul aerian, fără a concluziona nefondat asupra impactului unei singure măsuri fiscale. Situația oficială a zborurilor cargo pentru luna ianuarie este transparenta si poate fi solicitata spre corecta informare a opiniei publice la Ministerul Transporturilor și Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).

De altfel, numărul de colete extracomunitare intrate în România după luna august 2025, când a fost anunțată noua prevedere, a crescut semnificativ în lunile următoare, după cum urmează: de la 676.551 colete în luna august, la 1.294.723, respectiv 1.924.223 colete în lunile septembrie, respectiv octombrie, ajungând la un vârf de 3.388.826 de colete în luna noiembrie. În luna ianuarie 2026 s-a înregistrat, de asemenea, un volum ridicat de livrări de colete extracomunitare în România – 713.083 colete, de aproximativ 15 ori mai mare decât volumul de 47.513 din luna ianuarie 2025 și similar cu nivelul înregistrat în luna august 2025. Astfel, toate afirmațiile publice care conduc spre concluzia că această taxă ar fi dus la relocarea zborurilor cargo către alte aeroporturi din UE și la pierderi fiscale pentru România sunt false și constituie fake news.

Afirmațiile privind eventuale neîncasări bugetare sau relocarea fluxurilor logistice nu sunt susținute de date oficiale consolidate furnizate de autorități și trebuie tratate cu responsabilitate până la apariția unor surse statistice verificabile. În context, subliniem că primul termen de declarare și de plată al acestei taxe este în februarie 2026 (pentru luna ianuarie 2026). Astfel, la acest moment datele fiscale nu sunt încă disponibile, iar orice afirmație pe acest subiect este speculativă.

Ministerul Finanțelor încurajează mass-media și publicul să utilizeze surse de informare oficiale și date verificate în cadrul dezbaterilor și informărilor despre măsuri fiscale și impactul acestora asupra economiei. Scopul comunicării publice și al dezbaterii informate este de a sprijini un dialog constructiv și corect despre politicile publice și efectele lor, în interesul tuturor cetățenilor și al mediului de afaceri.

Pentru informații suplimentare, date statistice actualizate și clarificări privind aplicarea normelor fiscale, Ministerul Finanțelor încurajează consultarea datelor și statisticilor oficiale”, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat.