Lovitură pentru românii care au rate la bancă. Cât de mult vor plăti de acum după ce IRCC a ajuns la 6,06%

Românii cu rate la bancă au de tras din greu în următoarele luni, după ce IRCC (indicele de referință pentru creditele de consum) a atins, în al patrulea trimestru al anului, 6,06% de la 5,55%. Ce înseamnă asta pentru buzunarele oamenilor? Un analist economic susține că mulți dintre cei creditați vor fi în imposibilitatea de a-și achita ratele.

IRCC a crescut la 6,06%: ce înseamnă asta pentru românii cu rate la bancă. Cât de mult vor plăti de acum înainte

Economistul Adrian Negrescu a făcut calculul și ne spune că ratele vor crește simțitor, cu câteva zeci de lei bune, până la 100, în funcție de credit și banca la care românii sunt datori. Cei mai afectați sunt cetățenii care intenționează să își ia un credit pentru casă. Un credit de 100.000 de euro, de pildă, va fi returnat triplu până la final.

„Calculul este destul de simplu. La un credit de 50.000 de euro luat pe 30 de ani înseamnă un plus între 30 și 70 de lei la rata plătită în fiecare lună, bineînțeles în funcție de bancă. Oamenii trebuie să înțeleagă că dobânda asta pe care o plătesc în fiecare lună băncii e formată din doi indicatori: unul este acest IRCC, aplicabil creditelor luate din 2019 încoace, care în momentul ăsta e la 6,06% sau ROBOR, dacă au luat creditele înainte de 2019, unde dobânda este deja la 7%.

La acești indici se adaugă marja băncii, marjă care este între 2 și 4%. În total, înseamnă o dobândă de 10%, ceea ce face ca un credit de 100.000 de euro dacă îl iei acum de la bancă să îl plătești de trei ori până la final. Altfel spus, dai de trei ori banii înapoi pe care îi împrumuți de la bancă pentru o casă. Este cel mai ridicat cost financiar din Europa la acest tip de creditare”, a declarat Adrian Negrescu, pentru FANATIK.

Digi24.ro

VIDEO Gluma lui Zelenski cu Trump despre o vizită la Moscova

Inflația, bat-o vina! De când vor scădea ratele

Specialistul completează cu faptul că atunci când vorbim de creșterea dobânzilor la credite trebuie să ne uităm în primul rând la nivelul inflației. Atâta timp cât vom avea un nivel al inflației mare, adică creșteri mari de prețuri, România având o inflație de trei ori mai mare față de media europeană. „La noi cresc prețurile cu cea mai ridicată din Uniunea Europeană, iar dobânzile urmează același traseu. Cu cât inflația va fi mai mare și dobânzile vor crește. Eu sper ca de anul viitor, de prin iunie-iulie să vedem o inflație de 5-6% și atunci și Banca Națională să își facă curajul pentru a reduce dobânda-cheie și a stimula o depreciere a acestor indici, care în momentul de față îi fac pe români să fie aproape în imposibilitatea de a-și mai plăti ratele”, avertizează economistul.

Digisport.ro

FOTO În Ungaria, jucătorii de la Universitatea Craiova au oferit imaginile serii în Europa, în fața bielorușilor

„Impactul financiar al creșterilor sau descreșterilor de indici e undeva între 50 și 150 de lei”

De când vor respira mai ușurați românii cu rate la bancă? Specialistul susține că lucrurile s-ar putea să revină la normal și ratele să scadă simțitor abia din iunie-iulie 2026. Un prim moment de respiro va avea loc din 1 ianuarie 2026, când se preconizează un IRCC de 5,7%.

„Din 1 ianuarie 2026, IRCC coboară la 5,7%, ceea ce e un lucru bun, dar diferențele între 5,7% și 6 și ceva sunt de ordinul a 100-200 de lei în cazul majorității populației. Un studiu al Băncii Naționale arată că românii s-au împrumutat de la bancă undeva la o medie de 40.000 de euro, deci impactul financiar al creșterilor sau descreșterilor de indici e undeva între 50 și 150 de lei pentru rata lunară.

Având în vedere puterea de cumpărare redusă din România suma este destul de mare, dar raportat la dimensiunea creditelor date prin IRCC de peste 80 de miliarde de lei suma este infinit mai mică decât s-ar fi putut transforma dacă Banca Națională n-ar fi administrat așa cum trebuie sistemul bancar. Adică era posibilitatea ca bancherii să se împrumute și mai scump între ei, adică să crească prețul banilor și să ne trezim cu dobânzi reale de peste 10% dacă nu ar fi fost controlate de BNR”, a adăugat Adrian Negrescu.