În ultimele luni ale anului 2024, prețurile locuințelor au continuat să se majoreze. În trimestrul IV al anului trecut, s-a înregistrat o creștere medie de 4,9% la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește zona euro, avansul a fost de 4,2%, față de aceeași perioadă a anului 2023, conform datelor publicate de Eurostat.
Cât despre țara noastră, deși prețurile au crescut și aici, România se află la coada clasamentului în privința scumpirilor. Mai clar, în ultimul trimestru din 2024, prețul caselor a crescut cu doar 1,6% față de trimestrul anterior. Anual, creșterea a fost de 4%, foarte aproape de media europeană, dar mult sub valorile înregistrate în alte țări din regiune.
Bulgaria este țara din UE unde au fost raportate cele mai mari scumpiri la locuințe, înregistrând o creștere de 18,3%, urmată de Ungaria cu 13% și Portugalia cu 11,6%. La polul opus, două țări au avut chiar scăderi: Franța și Finlanda, ambele cu -1,9%, mai arată datele publicate de Eurostat.
Comparativ cu trimestrul III al anului trecut, prețurile locuințelor a crescut cu 0,8% în UE și cu 0,6% în zona euro. România s-a situat tot sub medie, cu un avans trimestrial de 1,6%. Recent, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat noi date conform cărora economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024, față de 2023.
Aceasta este una dintre cele mai slabe creșteri din ultimii ani și mult sub prognozele inițiale. În ultimul trimestru din 2024, PIB-ul a crescut cu 0,8% față de trimestrul anterior, iar comparativ cu aceeași perioadă din 2023, avansul a fost de 0,7%.
În același timp, cheltuielile gospodăriilor au crescut cu 5,9%, contribuind cu +3,6% la formarea PIB-ului. De asemenea, activitățile din comerț, transport, hoteluri și restaurante au avut o contribuție de +0,4%. Printre domeniile care au afectat negativ economia țării se numără agricultura, cu un minus de 10,5%, construcțiile, care au scăzut cu 2,4%, și tranzacțiile imobiliare, cu un declin de 1,3%.
Toate acestea au contribuit negativ la modificarea PIB-ului. Impozitele nete pe produs au avut o contribuție pozitivă (+0,9%), cu un volum în creștere de 9,6%, potrivit datelor INS. Comisia Europeană prognoza în toamnă o creștere de 1,4% pentru România, iar FMI și-a redus estimările la 1,9%. Universitatea Babeș-Bolyai estima o creștere de doar 1%, în timp ce bugetul pentru 2025 este construit pe o prognoză mai optimistă: +2,5% și un deficit de 7% din PIB, conform Economedia.com.