Lovitură pentru Temu și Shein? Ce ascunde, de fapt, taxa de 25 de lei pe colet: „E doar temporară”

O simplă taxă de 25 de lei pe colet a pus în mișcare planurile marilor platforme online și a stârnit controverse în întreaga piață. Specialiștii dezvăluie că adevărata miză e mult mai profundă și că măsura este, de fapt, doar temporară. Cum ar putea această taxă să schimbe regulile jocului pentru România?

România introduce taxa de 25 de lei pe colet din afara UE

De la 1 ianuarie 2026, România a introdus o nouă taxă fixă de 25 de lei pentru coletele care vin din afara Uniunii Europene. Măsura are scopul de a reglementa fluxul tot mai mare de produse cumpărate online de pe platforme precum Temu, Shein, AliExpress sau Trendyol.

Această taxă Temu se aplică fiecărui colet cu bunuri a căror valoare declarată este sub 150 de euro și care intră pe teritoriul României. Măsura face parte din Legea nr. 239/2025 și nu se aplică coletele nelivrate, nici în cazul retururilor.

Deși legea prevede că obligația plății revine furnizorului, expeditorului sau platformei digitale, mulți retaileri internaționali includ această sumă direct în prețul final sau în costul de manipulare pentru consumatorii din România.

Digi24.ro

„Răspunsul NATO va fi devastator”. Rutte spune ce se va întâmpla în cazul unui război cu Rusia

Taxa Temu, mai mult decât o sursă de bani la buget

În ultimele zile, tot mai multe voci din spațiul public au început să murmure în legătură cu beneficiile reale pe care le-ar aduce, în mod concret, taxa Temu, la bugetul de stat. Deși autoritățile susțin că măsura are rolul de a reglementa comerțul online din afara Uniunii Europene și de a crea un cadru fiscal mai corect, specialiștii atrag atenția că discuția ar trebui privită mult mai amplu.

Digisport.ro

Mihai Rotaru a luat decizia, după ce a suferit un accident grav la schi în Franța

În acest context, FANATIK a stat de vorbă cu economistul Adrian Negrescu, care oferă o perspectivă diferită, mai puțin luată în calcul până acum, mutând accentul de pe încasările imediate la buget pe lipsa unei strategii economice coerente a României.

„Discuția despre taxa Temu trebuie să fie mult mai amplă și are legătură cu strategia economică, nu cu o decizie conjucturală, precum cea luată de guvernul de la București.

În timp ce Ungaria, Slovacia și alte țări europene au atras investitori chinezi și turci, România nu a avut o asemenea strategie. Noi pe zona de transport de marfă de tip cargo suntem praf și pulbere”, ne-a declarat economistul Adrian Negrescu.

În timp ce Ungaria investește masiv, România rămâne în Evul Mediu al logisticii

Negrescu merge mai departe și explică de ce, în ciuda intențiilor declarate ale autorităților, România rămâne în urma vecinilor în ceea ce privește infrastructura și strategia logistică. Economistul subliniază că diferența nu ține doar de taxe sau reglementări, ci de investițiile consistente și planificate în infrastructura de transport de marfă.

„Ungurii au simțit de ani de zile oportunitatea de a investi în zone logistice uriașe destinate traficului aerian. În ultimii ani, au investit masiv în dezvoltarea BUD Cargo City, o platformă logistică pentru transporturile aeriene de marfă, capabilă să opereze, anual, peste 300 de mii de tone de produse aduse cu avionul.

Noi, cu Otopeni-ul, abia am reușit să modernizăm o pistă, ce să mai vorbim de zona de cargo. Suntem încă în Evul Mediu al logisticii aeriene de marfă”, a mai punctat analistul economic, pentru FANATIK.

China și Turcia își duc afacerile unde e mai profitabil

Mai departe, Adrian Negrescu este de părere că mișcările comercianților internaționali nu sunt neapărat o surpriză, ci rezultatul unor calcule economice clare. Taxa de 25 de lei pe colet ar fi trebuit să schimbe regulile jocului, dar în practică marii jucători din comerțul online continuă să-și ducă afacerile acolo unde logistica și investițiile sunt mai eficiente.

„Era normal ca marii jucători din China și Turcia să își aducă marfa unde este mai profitabil (taxe, logistică, infrastructură etc.). Taxa pe colet n-a făcut altceva decât să stimuleze și mai mult focusul pe optimizarea costurilor.

Pe de altă parte, să nu uităm un aspect esențial. Scopul taxei de 25 de lei/colet nu este neapărat de a aduna mai mulți bani la buget, ci de a forța comercianții extracomunitari, precum Temu, Shein, Trendyol etc. să își deschidă platforme de vânzări aici, altfel spus să se înregistreze fiscal/administrativ, pentru ca produsele pe care le comercializează să poată fi controlate în privința calității, a respectării standardelor europene”, a mai precizat Negrescu.

Strategia pe termen lung contează mai mult

Potrivit lui Negrescu, adevărata miză nu este doar taxa în sine, ci construirea unei strategii pe termen lung și atragerea de investiții străine importante, care să aducă locuri de muncă, valoare adăugată și dezvoltare economică sustenabilă.

„Avem nevoie de investiții străine majore, de locuri de muncă, de plus valoare și trebuie să facem tot ce e posibil (facilități fiscale, administrative, financiare etc.) pentru ca România sa devină un loc profitabil pentru a face investiții în acest sector.

Faptul că unii încearcă acum să fenteze taxele din România este doar o măsură conjuncturală pentru că, să nu uităm, Uniunea Europeană va aplica, în curând, acest tip de taxă la nivelul întregului spațiu comunitar, deci și în Ungaria și Slovacia. Altfel spus, calculele prezentate pe internet privind „pierderile” statului, dincolo de faptul că sunt greșite, umflate din pix, trebuie privite doar ca o fotografie de moment”, a mai ținut să lămurească specialistul în economie.

Viitorul platformelor internaționale în România

În încheiere, Negrescu arată că, deși taxa de 25 de lei a stârnit multe controverse, impactul ei real va fi limitat în timp. Ceea ce contează cu adevărat este atragerea marilor platforme internaționale și dezvoltarea logisticii în România, astfel încât piața locală să devină atractivă pentru investiții pe viitor.

„Mă aștept ca, în curând, Temu, Shein, Trendyol să își deschidă platforme în România, având în vedere potențialul uriaș de creștere al pieței locale. Turcii de la Trendyol au făcut deja acest lucru, lucrează deja cu o mulțime de producători și selleri români.

Controversata taxă pe colet e mai mult o măsură temporară și va deveni irelevantă în momentul în care acești jucători vor dezvolta logistica din România. Altfel spus, statul va aplica taxe vamale și apoi TVA, ca la orice produs intrat în țară dinafara UE”, a spus, în final, Adrian Negrescu.