Lupta anticorupție, la mâna viitorului președinte. Ce ne promit principalii candidați în privința justiției

Justiția și mai ales lupta anticorupție avea să fie subiectul principal în primul mandat al președintelui Iohannis atunci când, sub guvernarea Dragnea-PSD, DNA și Laura Kovesi aveau să devină ținta principală a unui adevărat război, purtat pe toate planurile – din platourile televiziunilor mogulilor la instituțiile centrale sistemului judiciar, precum CSM-ul, și până la CCR sau CJUE . Deznodământul acestui conflict avea să fie evident în al doilea mandat al lui Iohannis: Dragnea condamnat, Kovesi la Parchetul European și justiția din România anesteziată complet. Adică un DNA aproape inexistent, marii corupți scăpați prin prescripție și chiar condamnări mai vechi întoarse acum în instanțe de judecători anume aleși.

Justiția și anticorupția, în campania electorală

Chiar dacă justiția, și în particular lupta anticorupție, nu a mai reprezentat o temă centrală în campaniile electorale din anul 2020, subiectul rămâne și acum în programele electorale ale principalilor candidați la funcția supremă în stat. Subiectul a dispărut treptat din atenția publicului după ce USR, principalul promotor al acestui subiect pe agenda publicului, și-a văzut toate reformele blocate de către partenerii de alianță, PNL și UDMR, iar apoi a fost scos de la guvernare de către președintele Iohannis.

Noua coaliție PNL-PSD a reușit să mimeze o serie de reforme, suficient cât să scape de presiunile Comisiei Europene într-un context în care Europa s-a trezit cu un război de proporții la graniță iar stabilitatea României părea mai importantă. Ajuns în opoziție, USR a fost măcinat de lupte interne și nu a mai avut mijloacele pentru a aduce tema în atenția publicului larg, mai ales în condițiile în care opoziția a părut monopolizată de către cei de la AUR, adeseori prin acțiuni violente și teme false.

Patru ani mai târziu, peste două milioane de români au votat un candidat independent, venit de nicăieri, care a susținut desființarea partidelor politice. Pentru prima oară în istoria recentă a României, PNL și PSD ar fi rămas fără un candidat propriu în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Digi24.ro

EXCLUSIV Ce șanse sunt ca CCR să anuleze iar alegerile, după contestația lui George Simion

George Simion: judecători aleși prin vot și tribunale cu jurați

Liderul AUR are o campanie electorală atât de liniștită, fără mitinguri sau alte acțiuni similare, încât nici nu a mai venit cu un program electoral. Ce-i drept, George Simion a dat mai multe interviuri, în unele cazuri și unor jurnaliști ostili, în care a făcut referire la programul din alegerile din 2024. Mai exact, același program electoral în care promitea românilor apartamente la 35.000 euro, promisiune ce s-a transformat la vremea respectivă în subiect de glume online.

Problema cu trimiterea la „Planul Simion” din 2024 este că acel plan a fost elaborat și în contextul alegerilor parlamentare, iar multe dintre ideile și măsurile propuse acolo stau dincolo de aria de influență a președintelui statului. E cazul ideii privind introducerea răspunderii magistraților, o idee mai veche promovată în societatea civilă, însă care necesită schimbarea legii și deci o majoritate parlamentară.

Digisport.ro

Ion Țiriac s-a întâlnit cu Ilie Bolojan și a tras o concluzie categorică: ”S-a supărat într-o zi”

Același lucru se poate spune despre multe dintre măsurile propuse în programul din 2024: vechime minimă de 10 ani pentru judecători sau introducerea proceselor cu jurați în „cazurile penale grave” (aici putem presupune că intră și cazurile de mare corupție, deși în altă parte se vorbește de dosarele cu pedepse de peste zece ani). Suntem asigurați că sistemul va funcționa și la noi la fel ca în țările anglo-saxone, pentru că „jurații, fiind selectați dintre cetățenii obișnuiți, vor emite verdictul pe baza bunului-simț și a sentimentului de dreptate”.

Un alt aspect ce vizează lupta anticorupție din programul liderului AUR vizează șefii marilor parchete. În acest caz, George Simion, un critic al fostei șefe DNA Laura Kovesi pentru dosarele instrumentate la Parchetul European, propune ca șefii parchetelor, la fel ca și judecătorii CCR și șefii ÎCCJ, să fie aleși prin vot popular (o altă practică împrumutată din unele state americane).

Aspectele ce țin de detaliile funcționării sistemului judiciar din România sunt destul de greu de urmărit pentru marea masă a cetățenilor. Grupurile de putere din CSM, promovările la marile curți de apel sau Înalta Curte sunt aspecte ce nu sunt urmărite de publicul larg din motive ușor de înțeles, precum și alte aspecte ce țin de legislația penală – reducerea termenelor pentru prescripție, abuzul în serviciu, pedepsirea evaziunii fiscale, etc.. Poate și din aceste motive, liderul AUR nu s-a referit niciodată în discursurile sale la aceste teme și ce ar face în calitate de președinte (spre exemplu, președintele țării poate participa la ședințele CSM, pe care le și prezidează).

Crin Antonescu, discurs împotriva justiției la televizor

Spre deosebire de ceilalți candidați, Crin Antonescu este singurul cu o majoritate asigurată în momentul în care ar ajunge la Cotroceni. Însă, principala sa temă cu privire la justiție este protejarea independenței acesteia de sfera politică. „Independența justiției nu este un lux sau un principiu idealist, ci o condiție necesară pentru funcționarea societății noastre”, se arată în programul acestuia.

Tot la capitolul justiție, candidatul PNL-PSD-UDMR susține că în ultimii zece ani nu a existat o reformă reală, lupta anticorupție fiind mai mult un spectacol televizat, lăsând să se înțeleagă că privește cu scepticism perioada în care DNA-ul de exemplu era o instituție dată exemplu. „În ultimii zece ani, România a pendulat între reforma de tip spectacol și stagnare. Avem anticorupție fără audituri reale și fără transparență”.

La capitolul soluții în ceea ce privește lupta anticorupție, Crin Antonescu susține că ceea ce ar fi necesar ar fi mai multă transparență. Aici recunoaște existența blocajelor procesuale și propune un regim juridic distinct (fără a explica ce anume ar presupune asta în condițiile în care România are un parchet specializat pe aceste cazuri (DNA) și o instanță supremă care judecă spețele cu politicieni (ÎCCJ)).

„Anticorupție cu transparență: corupția nu se combate pe stradă sau pe ecranele de televiziune, ci prin structuri instituționale clare și adecvate, prin eliminarea blocajelor procesuale, printr-un regim juridic distinct pentru cazurile de mare corupție”, susține Antonescu în programul său, menționând că pentru cauzele de interes public și de mare corupție „va solicita proceduri de urgență” (din nou, nu e clar ce anume ar presupune acest lucru întrucât CPP nu are prevăzute proceduri de urgență, cursul sau ritmul soluționării dosarelor penale țin de instanțele de judecată, și nu intră în atribuțiile președintelui).

Dincolo de aceste generalități, Crin Antonescu nu a vorbit despre problemele actuale ale justiției din România, nu a comentat activitatea unor parchete, în special DNA, ba mai mult, a precizat că nu cunoaște niciun judecător sau procuror și că, în ceea ce privește numirile procurorilor șefi, se va consulta cu partidele. Candidatul coaliției a vorbit însă critic de activitatea DNA în timpul Laurei Kovesi, și nu doar, ca fiind o luptă anticorupție doar aparent de succes, vorbind de sute de inculpați luați cu cătușe în fața camerelor și eliberați apoi de instanțe.

Crin Antonescu nu este întrebat însă despre cauzele care au dus la multe dintre aceste achitări, modificările legislației, dezincriminarea unor infracțiuni, decizii ale CCR, etc. sau de ce nu există nici măcar un singur procuror condamnat pentru abuzuri, nici măcar în dosarele instrumentate de fosta Secție Specială a lui Dragnea. Practic, Crin Antonescu pare să fi preluat cel puțin o parte din discursul „taberei anti-justiție” din era Dragnea, atunci când atribuțiile DNA erau limitate, când era înființată SIIJ, etc., în ciuda criticilor venite atunci de la Comisia Europeană.

„Cred într-o justiție care să facă dreptate, nu spectacol mediatic”, spune Crin Antonescu într-un clip electoral. Ultimele dosare „politice” intens mediatizate au vizat un fost baron PSD, prin cu un portbagaj plin cu bani, și mai mulți lideri USR și PNL, chemați la DNA să justifice achiziția de vaccinuri în timpul pandemiei Covid. Unul din managerii campaniei lui Crin Antonescu, liderul PNL Prahova, a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție, însă a scăpat de acuzații prin prescripție.

În ceea ce privește alte măsuri pe care le dorește la capitolul justiție, acesta pledează pentru o implicare a serviciilor secrete în lupta cu crima organizată, dar și introducerea educației juridice în școli (măsură ce ține totuși de Ministerul Educației).

Nicușor Dan, justiție pentru întărirea instituțiilor

Nicușor Dan este singurul dintre principalii candidați care și-a motivat candidatura la funcția supremă din stat și din cauza corupției care există în instituțiile statului. Chiar în discursul din decembrie, în care și-a anunțat candidatura, a vorbit despre „zone întregi capturate de grupurile de interese”.

În programul său electoral, la capitolul justiție, vorbește despre reducerea duratei proceselor sau reforma CCR cu judecători numiți exclusiv din rândul magistraților. Lupta anticorupție este menționată separat, precizând că „parchetele, în special DNA, trebuie să abordeze sistematic marile zone de corupție: evaziunea fiscală, mafia imobiliară, mafia lemnului”. La lansarea programului, Nicușor Dan a precizat că aceasta este o problemă de management, că parchetele instrumentează dosare, fără a viza sistematic aceste zone pline de corupție.

Tot la capitolul corupție, în programul electoral menționează că „se impune și întărirea acțiunilor împotriva traficului de droguri”, nefiind clar dacă în viziunea sa acest lucru ar intra tot în atribuțiile DNA.

Totuși, programul său are două elemente concrete ce țin de sistemul judiciar: funcționarea Inspecției Judiciare și promovarea magistraților. Acesta susține că Inspecția Judiciară „nu sancționează eficient abaterile grave ale magistraților”, funcționând ca un instrument de presiune asupra celor care critică sistemul.

„Inspecția Judiciară este instituția care ar trebui să confere echilibru în sistemul de justiție. Această instituție nu funcționează de ani de zile și este rolul președintelui în CSM pentru a face schimbările necesare. Mai mult, pe lângă faptul că judecă inegal cazuri echivalente, IJ a ajuns să fie un instrument de presiune pentru judecătorii critici ai sistemului. Nu există și trebuie să introducem sancțiuni pentru inspectorii judiciari care au abateri grave.

Promovarea magistraților, în acest moment există o categorie restrânsă de magistrați, care ocupă funcțiile de conducere în diverse instituții, și care decid ei, un grup restrâns, promovările și evident că nu este o activitate meritocratică”, a spus Nicușor Dan la prezentarea programului electoral.

Trebuie subliniat că nu IJ dictează sancționarea magistraților, acțiunile disciplinare ale inspectorilor fiind supuse controlului CSM, instituția care, în ultimă instanță, aplică aceste sancțiuni. Criticile privind grupurile de interese din CSM care controlează numirile și promovările magistraților nu reprezintă o noutate, însă ar rămâne de văzut capacitatea, chiar și a unui președinte, de a acționa împotriva unor majorități clare în cadrul CSM.

Victor Ponta, închisoare pe viață pentru marii corupți

Fostul premier PSD pune marea corupție alături de traficul de droguri în programul său electoral, numindu-le pe ambele „cancere ale României moderne”. Propunerea sa în privința corupției este închisoare pe viață, practic o măsură care ar necesita o schimbare de legislație și obținerea unei majorități în Parlament.

„Corupția la nivel înalt nu e doar o problemă morală. E un furt de viitor. Fiecare spital neconstruit, fiecare autostradă abandonată, fiecare copil care învață în frig este o consecință a unui furt făcut cu stilou, costum și influență politică.

Marea corupție trebuie sancționată cu maximul de pedeapsă: închisoare pe viață. Dacă furi milioane din bugetul public, dacă jefuiești statul, dacă îți construiești imperii pe spatele contribuabilului român, atunci nu meriți doar câțiva ani de „arestat la domiciliu” într-o vilă cu piscină. Meriți să nu mai vezi lumina zilei în libertate”, susține Victor Ponta în programul său electoral „Agenda 2030”, unde promite că nu vor exista privilegii sau jumătăți de măsură pentru „băieții deștepți”.

În continuare acesta subliniază că soluția la acest fenomen stă în legi dure și clare, pentru care să nu mai existe portițe de scăpare.

„Am fost prim-ministru și știu foarte bine cum funcționează sistemul. Știu cum se dau contractele, cum se împart funcțiile, cum se maschează șpăgile. Tocmai de aceea pot să spun răspicat: vom face legi clare, dure și fără portițe. Pentru marea corupție, nu există „reabilitare” – există pedeapsă exemplară”, se mai arată în programul lui Victor Ponta.

În actuala campanie electorală, fostul lider PSD a precizat că unul din scopurile sale este ca adversarii politici „să nu fie persecutați cu dosare penale” așa cum a fost cazul său.