Răzvan ‘Krem’ Alexe, simpaticul rapper si actor, a făcut o schimbare majoră în viața lui, s-a pocăit. Mărturisește ca totul este cu putință atunci când Dumnezeu există în viața ta.
Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru FANATIK, artistul Răzvan ‘Krem’ Alexe ne spune ce l-a determinat, anul trecut, să aibă un moment unic de eliberare și transformare, spiritual vorbind. Krem își aduce aminte de cel mai greu moment din viața lui când a trecut și printr-un fel de depresie. Simpaticul artist ne povestește cum a cunoscut-o pe Valentina, soția lui și ce i-a lipsit, cu adevărat, în copilărie.
Acum aproape 4 luni te-ai cununat cu soția ta. Simți că s-a schimbat ceva la tine?
-Da, am avut nunta și slujba religioasă. Cununia civila a fost în octombrie anul trecut, deci as putea răspunde puțin mai elaborat din perspectiva asta. Am împlinit un an de căsătorie și mă simt mult mai aproape de Valentina de când a devenit soția mea. Avem peste 6 ani de relație și amândoi ne iubim mai tare și suntem mai atașați unul de celălalt de când am făcut acest pas necesar. Asta ne determină să fim și mai maturi în gândire și acțiuni față de cum am fost până acum.
Privesc căsătoria ca pe un angajament foarte important și cu greutate. Îmi dau seama zilnic în ce măsură cresc și evoluez ca bărbat și soț. Eu sunt un tip mai clasic și conservator, deci abia așteptam sa îmi asum și rolul de soț. Iar când Dumnezeu se află la cârmă și El conduce relația, toate sunt cu putință și înfruntam intemperiile cu ușurință și liniște. Ne apropiem și mai tare unul de celălalt pe măsură ce ne apropiem mai mult de Domnul.
Îți mai amintești cum ai cunoscut-o pe Valentina? La ce te-ai gândit atunci când ai văzut-o prima dată?
-Dar nu aș putea uita niciodată! A fost, cu adevărat, dragoste la prima vedere. Un moment unic și diferit față de orice am mai experimentat ca senzație, până atunci. Am remarcat-o în culisele Sălii Palatului, înainte de premiera ei la musicalul Mamma Mia. Ea dansa și juca în spectacol iar eu venisem să-l văd în acțiune pe bunul meu prieten, Silviu Mircescu.
Silviu m-a băgat prin spate, pe la intrarea actorilor, ca să îmi găsesc un loc în sală. La un moment dat a intrat Valentina în culise, cu cel mai frumos zâmbet pe care l-am văzut vreodată, pe cel mai frumos chip pe care l-am zărit vreodată. A fost o prezență specială cu totul care mi-a dat lumea peste cap, instantaneu.
Am rămas cu gura căscată ca în desenele animate. Mi-am luat locul în sală, am urmărit spectacolul în care ea a strălucit (și Silviu a fost foarte bine!). I-am scris pe instagram și a doua seară am venit din nou la spectacol (râde, n.red.).
Știa cine ești sau a fost o surpriză când a aflat?
-Nu știa și mă bucur! Când am vorbit puțin mai mult pentru prima dată, față în față, chiar ma gândeam că trebuie să fiu atent la ea. Să o ascult mai mult decât să mă arunc și să îi povestesc câte-n luna și-n stele despre mine.
Oricum nu prea sunt genul care sa se laude cu propriile reușite, dar a fost foarte bine cum a decurs totul. Ea nu este străină de aria asta profesională, de scenă, TV sau de industrie. Din contra, e foarte familiarizată, a lucrat mult în zona asta, deci oricum nu prea aveam cu ce să o impresionez.
Care este cea mai importantă calitate a soției tale?
-Eu iubesc personalitatea ei și felul în care își exprimă gândurile, emoțiile. Valentina este o ființă deosebită, de la care învăț zilnic. Are calități minunate, nu aș putea să fac un clasament. Ca să îți răspund concret aș zice ca bunătatea ar fi cea mai importantă si cea mai plăcută mie. Loialitatea, simțul umorului, inteligența (și cognitivă și emoțională), generozitatea, frumusețea (interior și exterior), tenacitatea, forța… Nu îi lipsește nimic!
Cum reușiți să aplanați conflictele, inerente într-o familie? Cine cedează primul?
-Depinde de context, amândoi încercăm sa lăsăm deoparte orgoliul și dorința de a avea dreptate, în funcție de fiecare situație în parte. Mă bucur că evoluăm și creștem împreună. Ne dăm seama de ce are sau nu are nevoie celălalt ca să știm cum ne putem ajuta și menaja cu adevărat.
Cum a fost copilăria ta? Ce-ți plăcea să faci când erai mic?
-Copilăria mea a fost foarte frumoasă, o perioadă de care m-am bucurat din plin. Nu mi-a lipsit nimic, poate doar prezența tatălui, ai mei divorțând când eu aveam 6 ani.
Am crescut cu mama și cu sora mea Aida și ne-am împărțit vacanțele și concediile între Bacău și Ploiești. În Ploiești avem toate rudele. Nebunii ieșite din comun nu am făcut neapărat, am fost un copil destul de cuminte, energic, vesel și îndrăgostit de joc și joacă.
Cum a fost perioada liceului? Erai timid sau cel mai rebel?
-Nu am fost cel mai rebel, dar in niciun caz timid. Poate doar cu fetele (râde, n.red.). Altfel eram o fire extrovertită, varianta îmbunătățită a copilului. Am făcut parte dintr-o trupă de teatru și una de rap, mergeam în festivaluri de teatru sau concerte locale și prin țară. S-a consolidat astfel o noua etapă în drumul profesional pe care mi-l doream.
Ai copiat vreodată la vreun examen?
-Cu siguranță. La cele importante însă (Capacitate și Bacalaureat), nu.
Mai ții minte când ai câștigat primii bani? Și pe ce i-ai cheltuit?
-Primii bani i-am câștigat la un rap battle local, în Zebra club, Bacău, pe când aveam vreo 17 ani, 2006 sau 2007. In finala respectivă m-am duelat cu un prieten, am ieșit învingător, dar am decis să împărțim banii, cei 50 euro. Cu partea mea am cumpărat de băut ceva sticle de șampanie și am sărbătorit cu prietenii.
De ce tocmai actorie? Ce te-a atras spre acest domeniu?
-De când eram mic mi-a plăcut sa fac oamenii sa râdă, sa fiu unul din clovnii școlii, sa generez zâmbete și voie bună. Simțeam ca asta mi-ar fi chemarea, deși nu pot să zic că am nu știu ce talent de geniu comic. Poate în adâncul sufletului îmi doream un soi de validare. Că pot fi și eu unul din copiii cool și cumva dorința de joc a devenit un fel de superputere.
Nu voiam să trec neobservat, așa că apelam la glume și fel de fel de poante, ca să fiu acceptat și considerat mișto. Nu mi-a ieșit de fiecare dată, dar am perseverat, citind, studiind și analizând mai în amănunt ce ar reprezenta comedia.
Altfel, aveam obiceiul de a imita personaje descoperite prin filme, desene, cărți. Dădeam viață tuturor jucăriilor și făceam tot felul de scenarii cu ele, când mă jucam cu sora mea și verișorii mei. Am avut o imaginație bogată.
Când le-ai spus mamei, rudelor ce ai de gând, cum au reacționat?
-Mama, Aida și rudele mele mi-au urmărit parcursul. Încă de când eram copil și jucam prin serbările școlare, până la liceu, unde activam în trupa de teatru A.C.T. Faptul ca am decis să dau și la facultatea de teatru nu a fost o surpriză pentru ei. Cu toții m-au susținut și ajutat în absolut orice am vrut să fac si le sunt veșnic recunoscător. Tata a aflat ca urmez calea asta când eram deja student.
Unde te simți mai bine, pe scenă sau în fața camerei?
-Ca un răspuns clasic de actor, în ambele medii mă simt extraordinar. Ca un răspuns personal și sincer, sunt puțin mai familiarizat cu scena și acolo am început, așadar pe scenă îmi e locul și mă simt mai bine. Mi-aș dori să joc și mai mult în film, ca orice actor probabil, dar toate la timpul lor, dacă va fi sa fie.
Care a fost cel mai bun moment din cariera ta? Dar cel mai nefericit?
-Cel mai bun moment cred ca e în prezent. Faptul ca sunt actor angajat la Teatrul de Comedie mi se pare în continuare ireal și o mare binecuvântare. Practic meseria mult dorită în locul mult visat. Mă bucur că am avut activitate și pe zona de cinema și TV, muzică și radio.
Mă simt împlinit si ca artist și ca bărbat. Cel mai nefericit moment a fost mai degrabă o perioadă, în 2014, când nu mai aveam o direcție clară nici în muzică, nici în teatru și picasem într-un soi de depresie. Iată, 10 ani mai târziu, totul e schimbat la 180°. Slavă Domnului!
Dacă ar fi să ștergi ceva din trecutul tău, la ce lucru sau întâmplare ai renunța?
-Sunt multe probabil, dar orice tip de modificare din trecut ar altera prezentul, nu? Prefer să las lucrurile așa cum sunt sau mă rog, cum au fost.
Îți place să gătești? Care sunt preparatele care-ți ies cel mai bine?
-Chiar de curând am început să gătesc și constat că îmi place și aș vrea să mă dezvolt puțin pe direcția asta gastronomică, pentru uz personal. Cel mai mult îmi place bucătăria românească. Gătesc chestii clasice, sarmale, ardei umpluți, mazăre cu pui, pui cu ciuperci și smântână și mai vedem ce mai învăț.
Ce nu știe lumea despre tine și ai vrea să spui azi?
-Anul trecut a avut loc un moment de eliberare și transformare, spiritual vorbind. M-am întors către Hristos sau altfel spus, m-am pocăit. Iar pocăința e ceva ce încerc să exercit zilnic, adică să mă întorc împotriva păcatului, cu fața către Domnul. Am descoperit că e cea mai importanta și semnificativă decizie pe care o poate lua omul în viața. Nu există nimic mai important.
Iar modul cum se manifesta El odată ce se întâmplă, e dincolo de cuvinte, de ale noastre cel puțin. Felul în care intervine în viața cuiva e întocmai Cuvântului Său, pe care îl descoperim în Biblie, Noul Testament. Ar trebui să facem un interviu separat pentru a-ți povesti mai pe larg ce s-a întâmplat în ultimul an din acest punct de vedere. De ce este Iisus Hristos Domnul și Salvatorul nostru, al tuturor și despre schimbările miraculoase pe care le-a generat în mintea, trupul și spiritul meu.
Care a fost cel mai greu moment din viața ta? Cum ai reușit să mergi mai departe?
-Cel mai greu moment a fost când am încercat sa salvam un prieten de la înec și din nefericire, n-am reușit. Nu știu dacă am trecut cu adevărat peste sau dacă se va întâmpla vreodată.
A existat vreun moment în viață când celebritatea ți s-a urcat la cap?
-Da, categoric. A fost după participarea la “Românii au talent”. Probabil ca a venit tot din acea nevoie a validării, pe care o nutream și când eram mic. Aroganța manifestată era mai mult un “boost” de încredere în sine, dar tot aroganță era…
Dacă ar fi s-o iei de la început, profesional vorbind, ce greșeală nu ai mai repeta?
-Fiecare greșeală a avut rostul ei, pentru dezvoltare și maturizare mea. As avea insa grija sa nu mai fiu așa naiv, credul și sa nu mai învestesc chiar pe oricine cu încredere oarba.
Unde te putem vedea în perioada următoare?
-La Teatrul de Comedie, unde joc în 5 spectacole. Pe Netflix, în serialele “Camera 609” și “Adela” și în curând la cinema în filmul “Captura”, în regia lui Adi Voicu.