Macron vs Le Pen, confruntarea finală. Strategiile electorale pe care le-au abordat cei doi în drumul spre turul doi al prezidențialelor

Candidata de extremă dreapta Marine Le Pen își dorește să fie privită drept „material prezidențial”, în timp ce președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, și-a propus să se apropie de oameni.

Strategiile electorale pe care le-au abordat Macron și Le Pen în drumul spre turul doi

Macron, apropierea de oameni

Macron le dă multora impresia, inclusiv oponenților din toate părțile, că este deconectat de realitate și nu poate înțelege grijile cu care se confruntă francezii obișnuiți.

Acesta este motivul pentru care președintele în exercițiu a organizat mitinguri lungi în toată Franța, inclusiv în regiuni care nu i-au favorizat candidatura.

A doua zi după primul tur, a vorbit timp de 10 ore cu locuitorii din regiunea Hauts-de-France, care au votat-o cu o majoritate covârșitoare pe Le Pen.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

De asemenea, a mers la Le Havre, o comună care l-a favorizat pe candidatul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon, pentru a discuta probleme precum mediul și industria, relatează Euractiv.

De atunci, el a repetat acest proces aproape în fiecare zi în locații diferite și a susținut de fiecare dată interviuri cu radioul regional sau presa, o modalitate de a ajunge cât mai aproape de alegători pentru a-și explica palmaresul și proiectele, dacă este reales.

Camerele de luat vederi au fost, desigur, mereu în apropiere, oferindu-i președintelui șansa de a arăta că nu este „președintele bogaților”, un oficial de vârf și un bancher de investiții deconectat de la realitate, așa cum l-au criticat mulți.

Marine Le Pen, stofă de președinte

Pentru Le Pen, prioritățile au fost diferite, deoarece ea este percepută pe scară largă ca fiind aproape de oameni și și-a propus să arate că îi pasă de problemele de zi cu zi și de puterea de cumpărare a concetățenilor săi.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

În comparație cu Macron, însă, Le Pen nu pare să aibă ceea ce este nevoie pentru a fi președinte, potrivit unei mari părți a opiniei publice și a multor comentatori.

După primul tur, Le Pen a susținut astfel lungi conferințe de presă menite să arate că are ceea ce este nevoie pentru a fi președinte și să-i convingă pe cei care ascultă că stăpânește temeinic problemele cu care s-ar confrunta dacă va fi aleasă, inclusiv subiecte precum afacerile externe, diplomația și guvernarea.

În zilele care au urmat, Le Pen și-a înmulțit deplasările în zone care au votat cu o majoritate covârșitoare în favoarea ei în primul tur.

Pregătirea dezbaterii

După mitingurile de săptămâna trecută, cei doi candidați și-au redus prezența media în pregătirea dezbaterii pe care au susținut-o miercuri seara (20 aprilie), difuzată pe TF1 și France 2.

Le Pen, care a avut mai multe apariții TV în perioada premergătoare alegerilor, a părăsit lumina reflectoarelor de luni la prânz (18 aprilie), pentru a se concentra, cu ajutorul unor consilieri, pe pregătirea dezbaterii.

Scopul a fost de a evita prestația de la alegerile prezidențiale din 2017, când s-a confruntat tot cu Macron, părând oarecum stângace la mai multe întrebări de politică și chiar inconfortabilă.

Macron și-a reduce, de asemenea, prezența în media și a continuat să lucreze la problemele curente în calitate de președinte.

Între o videoconferință cu alți șefi de stat despre Ucraina (19 aprilie) și ultimul Consiliu de Miniștri al mandatului său de cinci ani de miercuri, speranța a fost să ajungă relaxat și pregătit la dezbaterea de miercuri.

Dezbaterea a fost cu atât mai importantă cu cât sunt încă mulți indeciși și potențiale abțineri, iar sondajele actuale arată că decalajul dintre ambii candidați este mic.

Macron, mai convingător decât Le Pen, potrivit sondajelor

Sondajul rapid realizat de Elabe pentru BFM TV a constatat că 59% dintre telespectatorii intervievați l-au considerat pe Macron mai convingător decât Le Pen în urma dezbaterii de miercuri.

Sondajele privind intențiile de vot pentru alegerile din 24 aprilie estimează că Macron va câștiga cu aproximativ 55,5% din voturi. În 2017, Macron a învins-o pe Le Pen cu 66,1% din voturi.

Cine sunt cei doi candidați și care este viziunea lor pentru Franța?

Emmanuel Macron, La République En Marche!, centrist

Când a devenit cel mai tânăr președinte al Franței, în 2017, a pecetluit o ascensiune fulgerătoare care a venit la mai puțin de un an după ce a lansat o mișcare politică de centru numită La République En Marche pentru a contesta partidele tradiţionale.

El a învins-o cu ușurință pe Marine Le Pen în turul doi din 2017, câștigând 66% din voturi. După cinci ani, la 44 de ani, el continuă să domine politica franceză, dar sondajele sugerează că de data aceasta rivalul său de extremă-dreapta are șanse reale să-l învingă de la Palatul Élysée.

Macron a ajuns la putere ca o cantitate necunoscută, un fost ministru carismatic al economiei care nu mai candidase până acum la o funcție electorală, oferind o viziune mai centristă pentru Franța.

Protejat al președintelui socialist François Hollande, cu experiență în domeniul bancar de investiții, el a îndepărtat vechile loialități politice și, pentru mulți alegători, asta l-a deosebit de clasa conducătoare, deși împărtășea fundalul elitei politice a Franței. Socialiștii și republicanii care au condus Franța atât de mult timp sunt acum nesemnificativi.

Ascensiunea sa la putere a părut fără efort, dar a trebuit să navigheze în apele politice agitate pentru a trece prin reformele controversate pe care le-a promis alegătorilor.

Eliminarea șomajului în următorii cinci ani

El a făcut mai ușor pentru companii să concedieze lucrători, să reducă taxele și a introdus legi dure de securitate pentru a combate terorismul.

Dar a fost forțat să renunțe la o taxă propusă pe combustibil în 2018, după săptămâni de tulburări alimentate de protestatarii cunoscuți sub numele de gilets jaunes.

Alte reforme, inclusiv promisiunea de a reduce rata șomajului de la mai mult de 10% la 7% până în 2022, au fost afectate de pandemia de Covid, deși șomajul este în prezent la 7,4%.

Macron propune acum eliminarea șomajului în cinci ani, reducerea impozitelor cu 15 miliarde de euro pe an pentru gospodării și afaceri și obținerea de fonduri pentru programul său prin creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani.

Creșterea vârstei de pensionare este nepopulară printre alegătorii care se confruntă deja cu o criză a costului vieții. El a fost acuzat că se bazează pe sfaturi costisitoare de la consultanți, inclusiv firma americană McKinsey.

Emmanuel Macron a trebuit să regândească un plan controversat de a condiționa un beneficiu pentru reîntoarcerea la muncă a șomerilor numit RSA de 15-20 de ore de muncă pe săptămână.

Macron vrea să investească și în forțele armate, dublând trupele de rezerviști ale Franței.

Marine Le Pen, Rassemblement National, extrema dreaptă

Aceasta este cea de-a treia încercare a lui Marine Le Pen de a deveni președinte, dar cea mai mare șansă de până acum.

Le Pen a făcut din aceste alegeri o alegere cu privire la viitorul societății și civilizației țării sale și a promis că va „restaura suveranitatea Franței”.

Familia ei a fost sinonimă cu extrema dreaptă în Franța de zeci de ani, dar când, în 2011, a preluat mantaua de lider al extremei drepte de la tatăl ei Jean-Marie Le Pen, s-a apucat să reformeze vechiul lui Front național și transformat în partidul ei.

Jucătoare politică în Franța de ani de zile, Marine Le Pen a devenit europarlamentar înainte de a acționa în conformitate cu ambițiile ei prezidențiale.

După ce a fost învinsă de Emmanuel Macron în turul doi al prezidențialelor din 2017, și-a redenumit partidul Rassemblement National.

Le Pen nu mai poate revendica votul dreptei radicale pentru sine, dar în aceste alegeri care a făcut-o să pară mai moderată.

Rivalul ei mai dur Eric Zemmour a atras dezertori din tabăra ei, inclusiv propria ei nepoată. El a făcut-o să pară mai puțin extremă în privința islamului și a imigrației, iar acum ea ar putea atrage cele 7% din voturi care au ajuns la Zemmour în primul tur.

Le Pen vrea să scoată Franța de la comanda NATO

Marine Le Pen a creat un mesaj consecvent anti-imigrație și anti-UE, iar Emmanuel Macron i-a etichetat politicile drept rasiste. Ea și-a exprimat în trecut admirația pentru Vladimir Putin al Rusiei și s-a bazat pe un împrumut bancar rusesc pentru campania ei prezidențială din 2017.

Le Pen condamnă invazia lui Putin în Ucraina, dar avertizează în același timp asupra riscului de sancțiuni la adresa economiei franceze.

Acum în vârstă de 53 de ani, ea a promis că va opri abuzul asupra dreptului la azil, printr-un referendum pentru restricționarea imigrației. Și vrea să interzică purtarea hijabului islamic în zonele publice.

Le Pen încearcă, de asemenea, să transforme Uniunea Europeană într-o alianță de națiuni necontestată de legile UE și să scoată Franța din comanda integrată a NATO.

Marine Le Pen își mai propune să renunțe la impozitul pe venit pentru cei sub 30 de ani și să scutească companiile de contribuții fiscale dacă cresc salariul minim cu 10% pentru mulți dintre angajații lor.