Transilvania, miza care poate decide viitorul Ungariei. Cum a ajuns Ardealul să fie în centrul luptei pentru putere de la Budapesta

Viktor Orban și-a început al doilea mandat de prim-ministru în 2010, iar în aprilie electoratul ungar va fi chemat din nou la urne fie pentru a reconfirma guvernul Fidesz, fie pentru a aduce la putere noul rival, partidul Tisza fondat de Peter Magyar. Parte a acestei decizii vor fi și maghiarii din Transilvania, mulți dintre ei având și cetățenie maghiară. Lupta se anunță a fi strânsă, Tisza fiind cotată peste Fidesz, în unele sondaje, în timp ce altele arată partidul lui Orban drept favorit.

La scrutinele anterioare, Fidesz a obținut scoruri zdrobitoare în Transilvania, însă liderul Tisza, Peter Magyar, vrea să spargă monopolul pe care partidul lui Orban îl are în opțiunile politice ale ungurilor ardeleni, în condițiile în care voturile acestora ar putea fi decisive. Războiul dintre cei doi lideri politici ungari pe voturile din Transilvania a început în preajma turului II al alegerilor prezidențiale din România.

Gafa lui Viktor Orban

Tisza și-a deschis prima filială în România la Cluj, în aprilie 2025. O lună mai târziu, înaintea turului II în care s-au confruntat Nicușor Dan și George Simion, Viktor Orban a susținut un discurs la abația benedictină din Tihany care a produs consternare printre maghiarii din Transilvania, deja speriați de perspectiva ca liderul AUR să ajungă președintele României. „Ieri, în dezbaterea candidaților la președinția României, s-a adus în discuție Ungaria în legătură cu creștinismul. Unul dintre candidați, domnul Simion, a spus, citez: «Acum este momentul Europei națiunilor, al Europei creștine, în care vom lupta pentru dreptul nostru de a fi cetățeni europeni». Aceste cuvinte nu au fost rostite în Ungaria, ci în România vecină. Suntem întru totul de acord”, spunea Viktor Orban, pe 9 mai.

Aparent, discursul a produs o ruptură între Fidesz și UDMR, partide care au colaborat strâns până atunci. Kelemen Hunor s-a adresat direct ungurilor ardeleni în care i-a avertizat asupra pericolului presupus de o victorie a lui Simion. „George Simion nu este suveranist, este iluzionist, nu este un creștin, este un șarlatan, în fiecare nerv el reprezintă principiul că maghiarii nu au loc în România”, a spus Kelemen într-un mesaj video, pe Facebook. Un apel similar au făcut și bisericile maghiare din Transilvania care au cerut să fie susținut „candidatul prezidențial care respectă drepturile și valorile tuturor cetățenilor”.

Digi24.ro

Zeci de femei au fost filmate pe ascuns în saloane de înfrumusețare din Bulgaria și imaginile postate pe site-uri pentru adulți

Premierul dă înapoi

În fața acestor reacții și după o convorbire telefonică avută cu liderul UDMR, Viktor Orban a dat înapoi față de ceea ce părea inițial a fi un mesaj de susținere pentru Simion, afirmând că poziția Uniunii este cea care trebuie urmată de către maghiarii din Transilvania.

Digisport.ro

Surpriză uriașă! La doar opt minute de la startul Jocurilor Olimpice de iarnă, toată lumea a rămas fără cuvinte

Ulterior, primul-ministru maghiar a reiterat că nu susține extremiștii din România. „Foarte bine fac maghiarii din România că nu colaborează cu extremiştii de dreapta, dar nici cu cei de stânga. Să nu colaboreze cu cei care sunt duşmanii comunităţii maghiare. Cine sunt aceştia? Cei din Transilvania ştiu mai bine decât oricine altcineva”, spunea Orban într-un interviu acordat Kronika Online, în iulie 2025.

Gafa a rămas totuși și a fost speculată de Peter Magyar care a început, pe 14 mai, un marș pe jos între Budapesta și Oradea pentru o oferi o nouă perspectivă privind raportarea ungurilor ardeleni la patria mamă.

Vizitele lui Magyar în România

Cu toate acestea, ezitările lui Orban nu par să fi produs un efect imediat asupra comunității maghiare din România, întrucât un sondaj realizat în acele zile arăta că 89% ar fi dorit ca Viktor Orban să continue ca premier și după 2026, în timp ce sprijinul pentru Magyar era de aproximativ 5%.

Magyar s-a ferit de declarații naționaliste de natură să inflameze autoritățile române, dimpotrivă. „În Transilvania atât românii, cât și maghiarii au susținut aproape în unanimitate adevărata suveranitate română, adevăratele valori europene și au respins instigarea la ură și dezbinarea”, a spus Magyar într-un interviu acordat pentru PressOne, referindu-se la victoria lui Nicușor Dan în turul II.

În schimb, liderul Tisza i-a iritat pe cei din conducerea UDMR, cărora le reproșase apropierea excesivă de Fidesz, afirmând că europarlamentarii Uniunii sunt „spioni” ai lui Orban în interiorul Partidului Popular European. Declarația a dus la o reacție vehementă a lui Csoma Botond, purtătorul de cuvânt al UDMR.  „Domnul în chestiune era mic copil când UDMR s-a alăturat familiei politice care urma să devină Partidul Popular European”, a spus Csoma Botond, potrivit Hungarian Conservative, invitându-l totodată pe liderul Tisza „să nu mai fie lipsit de respect și să facă un minim efort să-i cunoască pe maghiarii din Transilvania”.

Cu toate astea, Magyar nu s-a descurajat, iar în august 2025 a venit din nou în România, unde a vizitat inclusiv salina Praid, după inundarea acesteia. În pofida reacției nefavorabile a UDMR de la precedenta vizită, Peter Magyar a obținut o întrevedere cu fostul lider al Uniunii, Marko Bela, pe lângă alte evenimente la care a participat.

Atitudini diferite față de Slovacia și România

În decembrie 2025, la un mare miting desfășurat la Budapesta, liderul Tisza l-a acuzat din nou pe Viktor Orban că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania prin susținerea, chiar și temporară, a lui George Simion. Totodată, Magyar a criticat dur apropierea dintre șeful guvernului de la Budapesta de un alt premier suveranist, Robert Fico din Slovacia.

În contrast cu atitudinea față de România, liderul Tisza nu s-a ferit să-l atace pe Fico pentru atitudinea față de minoritatea maghiară din Slovacia. „De ce este nevoie pentru ca Viktor Orban să ia atitudine în sfârşit şi să i se opună lui Robert Fico (…) atunci când acesta îi ameninţă cu închisoarea pe cei care critică Decretele Benes, care-i stigmatizează colectiv pe maghiari?”, a spus Tisza, referindu-se la o serie de legi adoptate în Cehoslovacia după al doilea război mondial care vizau minoritățile germană și ungară.